De la critica la apreciere
Defectele si calitatile: doua fete ale aceleiasi monede
Ne place sa definim oamenii in functie de defecte si calitati, puncte slabe si puncte tari, calitati pe care le apreciem si calitati pe care ar trebui sa le dezvolte mai mult. Acelasi lucru il fac si parintii fata de copii, iar aceasta tendinta este naturala. Din teama ca „defectele” se vor dovedi decisive pentru viitorul copilului si ca vor duce la esecuri repetate, parintii pot avea tendinta sa se orienteze predominant catre defectele copilului, cu dorinta de a-l ajuta sa si le indrepte.
Se poate ajunge astfel destul de usor la critica excesiva, care nu il ajuta pe copil sa evolueze, ci doar ii afecteaza dezvoltarea emotionala.
Care sunt alternativele benefice?
Incearca sa oferi feedback constructiv in loc de critica. Diferenta dintre cele doua este ca oferind feedback, te referi la comportament, nu la persoana si oferi modalitati prin care comportamentul poate fi imbunatatit. Punand accentul pe comportamentul care trebuie imbunatatit, ii oferi copilului solutii concrete pe care le poate pune in practica, nu doar verdicte despre personalitatea sa.
Descopera si partea plina a paharului :). Fiecare trasatura a oamenilor poate fi privita din mai multe perspective.Incapatanarea poate fi privita ca hotarare si motivatie puternica, timiditatea ca prudenta , iar sensibilitatea emotionala ca abilitatea de a-ti cunoaste propriile emotii. Cata vreme nu etichetezi negativ trasaturile copilului tau, acesta va avea mai multe sanse sa si le dezvolte astfel incat sa se adapteze mai usor la mediul social.
Evita etichetarile si comparatiile. Mai ales la varste mici, copiii au incredere deplina in ceea ce adultii din jurul lor le spun. Asadar, atunci cand parintele ii spune copilului „Esti timid!” sau „Esti obraznic!”, copilul va fi convins de acest adevar si se va comporta in continuare ca si cum ar fi astfel. Cand copilului i se spune „Nu mai fi timid/obraznic etc.”, nu i se spune si cum anume sa faca acest lucru, asa ca nici asemenea indemnuri nu sunt foarte eficiente.
Orienteaza-l pe copil catre modalitati prin care poate sa isi „imblanzeasca” trasaturile de personalitate pe care le consideri problematice. Daca ai un copil zgomotos, invata-l ca volumul vocii noastre depinde de situatia in care ne aflam: cand suntem intr-o incapere cu mai multi oameni, vorbim mai incet, cand suntem afara si e zgomot, vorbim mai tare etc.. Daca ai un copil timid, ofera-i ocazii multe de socializare, nu il forta sa fie altfel decat este si pune accentul pe lucrurile pozitive pe care le castigam din socializare.
Ajuta-l pe copil sa isi puna in valoare calitatile. Arata-i ca ii apreciezi energia debordanta sau dimpotriva, meticulozitatea cu care abordeaza viata. Ofera-i copilului ocazii in care trasaturile sale pot fi puse in valoare: un copil vorbaret si comunicativ poate face cursuri de teatru sau de prezentare in public, un copil introvertit poate fi incurajat sa scrie sau sa deseneze, un copil incapatanat poate fi incurajat sa inceapa un proiect provocator pe cont propriu (de exemplu, sa invete ceva care il intereseaza, dar care poate parea dificil initial) etc. Acest lucru nu inseamna ca negi existenta „defectelor” copilului sau ca i le incurajezi, ci inseamna ca alegi sa vezi si potentialul lui si il ajuti sa il puna in valoare.
Invata despre temperament. Multe dintre trasaturile care fac probleme copiilor tin de temperament, adica sunt tendinte innascute, legate de nivelul de energie si de reactivitate al copilului. Desi sunt innascute, copiii si adultii pot invata sa gestioneze aceste trasaturi astfel incat adaptarea la mediu sa nu le fie afectata.
Invata sa te privesti pe tine insuti astfel. Atunci cand suntem foarte critici fata de noi insine, ne poate fi greu sa fim mai generosi in aprecieri cu cei din jur. Aminteste-ti ca toate defectele vin insotite de calitati, ca nu este nevoie sa ne definim pe noi insine doar in termeni de calitati sau defecte si ca, alegand sa punem in valoare calitatile, reusim, implicit, sa depasim si defectele.
Citeste si:
Cand copilul traieste in critica, invata sa condamne
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cand copilul spune frecvent "Nu pot!"Copilul care spune deseori ”Nu pot!”, ascunde probleme diverse ce pot sa aiba legatura cu dezvoltarea sa de natura emotionala, increderea in sine sau cu modul in care percepe situatia cu care se confrunta.
-
Zece replici ale parintilor care nu functioneazaModul in care comunici cu copilul tau poate face diferenta in cum anume se dezvolta din punct de vedere emotional si comportamental.
-
Biasul de confirmare. Ce inseamna si cum se manifesta in rolul de parinteBiasul de confirmare este recunoscut ca si un fenomen ce se refera la tendinta de a cauta dovezi care sa fie in consonanta cu credintele pe care le avem si de a elimina informatiile care vin sa contrazica ceea ce credem.
Adauga tu primul comentariu: