Asumarea responsabilitatii pentru greseli
Fiecare copil are momentele sale cand greseste si nu isi recunoaste vina. Insa un copil care nu isi asuma niciodata responsabilitatea este un copil care traieste cu impresia ca totul i se cuvine, ca niciodata nu greseste si ca cei din jur nu au dreptul sa ii ceara sa isi repare greselile. Incapacitatea de asumare a responsabilitatii pentru greseli este o trasatura a personalitatii narcisiste si duce la probleme de durata in relatiile cu cei din jur. Iata cum poti sa il incurajezi pe copilul tau sa isi asume responsabilitatea pentru greseli.
Te-ar putea inspira si:
Cum crestem copii responsabili si fericiti
Cum ii invatam pe copii responsabilitatea
Responsabilitatea la copil
Nu cere tot timpul perfectiunea de la copilul tau
Cand parintii au asteptari rigide de la copiii lor (de la “Nu asa se aranjeaza jucariile in cutii!” pana la “Nu imi place cum scrii, trebuie sa scrii mai ordonat.”), sanctionand sau corectand tot timpul rezultatele copiilor, acestia din urma nu vor mai simti satisfactia de a-si asuma propriile alegeri si eforturi. Cand copiii se simt autonomi si acceptati de catre parinti, vor fi mai dispusi sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile lor si, implicit, pentru greselile pe care le fac.
Greselile nu il definesc pe copil
Cand parintele este cu adevarat convins ca greselile sunt inevitabile si sunt parte din viata si invatare, copilul va prelua aceasta convingere, care il ajuta sa isi asume si responsabilitatea pentru ele. Putem gresi sau putem avea esecuri ramanand in acelasi timp oameni valorosi, care merita apreciere si acceptare din partea celor din jur. Atunci cand transmiti copilului tau aceasta idee, pui bazele responsabilitatii sale, dar si bazele dezvoltarii sale armonioase. Reflecta la felul in care tu ca parinte reactionezi la greselile tale si la greselile copilului tau.
Asuma-ti tu insuti responsabilitatea pentru propriile greseli, chiar si in fata copilului
Parintii au dificultati in a recunoaste ca au gresit fata de copil din mai multe motive: se tem ca vor pierde din autoritate si control in relatia cu copilul daca isi cer scuze fata de el, considera ca oricum fac atat de multe sacrificii pentru copil incat o greseala minora nu conteaza sau se concentreaza doar pe greseala pe care a facut-o copilul in interactiunea dintre ei doi (cand copilul este violent verbal fata de parinte, de exemplu). Este esential insa pentru copii sa vada ca parintii isi asuma greselile si incearca sa le corecteze. Desi pare paradoxal, un parinte care isi cere scuze pentru o greseala, este un parinte mai puternic decat cel care nu recunoaste niciodata ca a gresit in fata copilului. Aceasta este si cea mai eficienta metoda de a-i oferi copilului un model de responsabilitate cand vine vorba de greseli.
Pune accentul pe corectarea greselilor, nu pe sanctionarea acestora
Mai ales cand este vorba de greseli facute din neatentie sau cu intentii bune, este important sa il inveti pe copil sa incerce sa le corecteze. Daca a suparat un copil la locul de joaca, intreaba-l cum ar putea sa repare situatia.
Ajuta-l sa gestioneze emotii dificile precum rusinea sau vinovatia
Sentimentul coplesitor de rusine poate fi un factor puternic atunci cand copiii nu isi asuma responsabilitatea pentru greseli. Nu transforma rusinea naturala a copilului in fata unei greseli in rusine toxica, accentuand gravitatea actiunii copilului sau ridiculizandu-l pe copil in fata altor persoane.
Invata-l cuvintele pe care le poate folosi atunci cand greseste
Pentru ca emotiile dificile inhiba de obicei comunicarea, il poti ajuta pe copilul tau invatandu-l chiar cuvintele sau expresiile pe care le poate folosi atunci cand recunoaste o greseala. "Am facut o alegere gresita atunci cand... Stiu ca ar fi trebuit sa fac asta:.... Imi pare rau. Pe viitor, voi proceda altfel." Cand ne asumam greselile, este important sa explicam si motivele pentru care am luat decizia care s-a dovedit mai putin fericita: "Am crezut ca este o alegere buna pentru ca..." sau "Nu am fost suficient de atent/pregatit etc.". Explicatiile nu au rolul sa il faca pe copil sa se simta si mai vinovat pentru greselile sale, ci au rolul de a arata persoanei cu care interactioneaza ca a inteles si a invatat din greseala si de a-l ajuta pe copil sa incheie experienta cu o concluzie utila. Cu cand comunicam mai mult si mai relaxat despre greseli si esecuri, cu atat povara emotionala a acestora va deveni mai usoara, iar copiii vor invata sa nu evite responsabilitatea sau provocarile.
In final, aminteste-ti sa ii explici copilului tau de ce a fi responsabil inseamna a fi puternic: doar atunci cand ne asumam propriile decizii putem spune cu adevarat ca suntem liberi si ca avem control asupra drumului nostru. Acest lucru inseamna ca ne asumam si greselile, si esecurile, dar si deciziile bune pe care le luam.
*Sursa foto: Pixabay.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Doua motive pentru care copiii amana invatareaDoua stari fizice si emotionale diferite care duc la decizia de a amana proiectele importante.
-
Productivitatea pe intelesul copiilor. Cum ii ajutam sa fie eficientiProductivitatea nu este primul lucru care ne vine in minte cand ne gandim la copii si copilarie, dar este o abilitate de care au nevoie o data cu inceperea scolii si de-a lungul intregii lor vieti.
-
Copilul cu rol de parinte. Urmarile la maturitateUn fenomen deseori intalnit in familiile mai putin functionale este copilul care isi asuma rolul de parinte, avand responsabilitati specifice adultilor.
Adauga tu primul comentariu: