Tema pentru acasa si implicarea parintilor
Parintii care isi ajuta copiii prea mult la teme ii impiedica sa invete
De multe ori, parintii ajung sa isi ajute prea mult copiii la teme. Ce inseamna acest lucru? De exemplu, parintii care scriu tema in locul copilului, care considera temele pentru acasa responsabilitatea lor si nu a copiilor sau care viziteaza cadrele didactice acasa ori le suna la telefon seara tarziu pentru a afla temele pentru a doua zi.
In plus, momentele in care parintii isi ajuta copiii la teme pot fi pline de tensiune si pot duce la conflicte intre parinte si copil.
Acest lucru nu inseamna ca parintii nu ar trebui sa isi ajute copiii la teme, ci ca ar fi bine sa isi dea seama cand sa isi lase copiii sa se descurce singuri.
Parintii cei mai predispusi la a-si ajuta prea mult copiii la teme sunt cei asa numiti parintii elicopter.
Parintii elicopter sunt cei care isi ocrotesc prea mult copiii, din dorinta de a-i ajuta. Efectele unui astfel de parenting insa, pot fi: anxietatea, narcisismul, nivele scazute de rezilienta si locul de control extern – adica tendinta de a atribui unor factori externi responsabilitatea pentru propriile actiuni. Cand parintii isi asuma responsabilitatea pentru fericirea si succesul copiilor, ii descurajeaza pe micuti in a-si dezvolta nivelul de autonomie specific varstei si ii incurajeaza inconstient sa astepte mereu ajutorul adultilor.
Un studiu realizat la Universitatea din Illinois arata ca dupa varsta de 9 ani, copiii interpreteaza ajutorul parintilor in realizarea temelor ca o dovada a lipsei de incredere a acestora in ei si a propriei incompetente. Copiii simt ca sunt perceputi ca nefiind suficient de descurcareti si de inteligenti, de catre adulti.
In privinta adolescentilor, ajutorul parintilor la teme nu este adecvat nivelului de dezvoltare al copilului. Un adolescent ar trebui sa fie capabil sa isi gestioneze timpul si materia de invatat, iar ajutorul parintilor poate sa limiteze nivelul de autonomie si responsabilitate, ceea ce poate duce la performante scolare scazute.
Specialistii considera ca, in jurul varstei de 12 ani, parintii ar trebui sa se retraga complet din munca de invatare a copilului. In caz contrar, copiii vor considera normala implicarea adultilor in activitatea lor scolara, iar motivatia lor pentru invatare va scadea. Rezultatele de fata sugereaza ca e indicat ca parintii sa se implice in continuare in viata copiilor, insa nu atunci cand vine vorba de a autonomie si luarea de decizii.
Cum te poti implica intr-o maniera adecvata in educatia copilului:
- Arata-i copilului ca esti interesat de ceea ce i se intampla la scoala, fara a ajunge sa fii mai interesat de scoala decat este el insusi.
- Stabiliti impreuna reguli privind temele de casa, mai ales in primii ani de scoala.
- Nu ii oferi ajutorul la teme inainte de a ti-l cere.
- Nu corecta orice mica greseala a copilului, ci incurajeaza-l sa iti ceara feedback specific. De exemplu: „Este destul de clara aceasta propozitie?”
- In plus, aminteste-ti regula de aur a parintilor: actiunile tale nu trebuie sa fie realizate doar pentru ca cei mici sa obtina succesul imediat, ci pentru a-si dezvolta abilitati de viata care ii vor ajuta sa obtina succesul, singuri, in viitor.
Sursa: TheConversation.com
*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/peapodsquadmom/3921492062/
Adauga tu primul comentariu: