Esti un parinte elicopter?
Parintii prea implicati in viata copiilor, care nu le lasa suficienta libertate sau spatiu pentru a deveni independenti, din dorinta de a-i proteja de orice rau si de a-i ajuta sa obtina cele mai bune rezultate au fost numiti in literatura americana de specialitate „Parintii elicopter”. Aceasta denumire exprima cel mai bine atitudinea parintilor care „planeaza” tot timpul in jurul copiilor, la fel ca un elicopter care urmareste o tinta in miscare.
Expresia a aparut pentru prima data in secolul 21 ca o expresie colocviala si defineste un parinte care se preocupa in mod excesiv si acorda o atentie exagerata vietii propriului copil si experientelor prin care acesta trece sau a problemelor cu care se confrunta.
Comportamentele specifice parentingului de tip „elicopter”
1. In majoritatea cazurilor, atunci cand copilul greseste, parintele il corecteaza si incearca sa repare el insusi greseala
2. Prefera sa il ajute de fiecare data la teme pentru a se asigura ca le face bine, chiar daca copilul nu cere ajutorul parintelui
3. Cand copilul trebuie sa faca o alegere, parintele prefera sa ia decizia in locul lui, plecand de la ideea ca va avea destul timp sa ia decizii atunci cand va creste
4. Nu isi lasa copilul sa plece singur nicaieri
5. Ii cere copilului sa il asculte si sa faca tot ce spune el
6. Parintele decide ce, cat si cum mananca copilul
7. Dimineata, parintele ii alege hainele copilului pentru a merge la scoala
8. Parintele se implica in relatiile de prietenie ale copilului, indepartandu-i pe cei cu care nu este de acord
9. Il intreaba mereu cu cine iese, ce s-a jucat, pe cine a vazut si ce au spus ceilalti in timpul jocului
10. Se poarta ca un detectiv, incercand sa afle tot ce face si tot ce gandeste copilul, nu doar de la copil, ci si de la prietenii, profesorii sau din alte surse
Implicarea exagerata a parintilor in viata copiilor este justificata de cresterea temerilor referitoare la siguranta lor, de cresterea exigentelor fata de rezultatele copiilor si de dorinta ca dezvoltarea copiilor sa se incadreze in limitele normale. Parentingul de tip elicopter poate incepe de la cele mai mici varste, cand parintii devin excesiv de preocupati de felul in care copilul creste (cate kilograme trebuie sa aiba la 3 ani, care este varsta exacta cand incepe sa vorbeasca sau sa mearga etc.) si continua cu inceperea scolii pana in adolescenta sau chiar pana la maturitate (telefoane zilnice, vizite frecvente si neanuntate, implicarea in viata personala, etc).
Dezavantajele acestui stil de parenting
- nu reuseste sa isi dezvolte independenta
- nu isi dezvolta abilitatea de a invata singur
- nu ajunge in situatii care sa il ajute sa isi dea seama care sunt punctele lui slabe si punctele forte
- capacitatea sa de adaptare la situatii noi este redusa.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este important
Parentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
-
Modul in care ii raspunzi la intrebari copilului tau
Modul in care raspunzi copilului la intrebarile pe care ti le adreseaza conteaza foarte mult, nu doar pentru dezvoltarea lui intelectuala, ci si emotionala.
-
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitate
Copiii abandonati de unul din parinti sau de amandoi traiesc sentimente intense de furie, uneori ascunsa, alteori clar vizibila comportamental prin batai fizice si agresivitate indreptata asupra celor din jur.
Comentează:6 comentarii
Mă bucur să văd preocupări legate de creşterea şi educarea copiilor,în condiţiile actuale, când toată lumea aleargă să obţină bani,bunuri materiale precum afaceristul din,,Micul prinţ,,care îşi număra bogăţiile,stelele...şi celebra întrebare a Micului prinţ: Oare la ce îţi folosesc toate acestea? ...La care omul n-a avut răspuns.
Am întâlnit părinţi care rezolvau temele copilului.În această situaţie am purtat discuţii cu ei şi le-am explicat că temele de regulă le corectăm la tablă, că elevii nu sunt penalizaţi la notare... Copilul trebuie lăsat să gândescă şi să rezolve singur...că va ajunge în final,să aibă rezultate bune şi îşi va căpăta încrederea în sine...şi părinţii au înţeles.