Stresul din copilarie si problemele de sanatate de la maturitate
Noi studii din domeniul neurostiintelor, psihologiei si imunologiei arata ca stresul intens din copilarie poate avea consecinte pe termen lung, afectandu-ne si la maturitate. Astfel, putem afla mai multe despre felul in care stresul trait in copilarie si adolescenta ne afecteaza la maturitate, aducand schimbari la nivelul corpului, celulelor si ADN-ului nostru.
Stresul emotional ne afecteaza nu doar la nivel fizic, ci si psihic. Atunci cand suntem stresati, hormonii din organism cresc nivelul de inflamatie din corp. Din acest motiv evenimentele stresante din viata adultilor se coreleaza frecvent si cu probleme de sanatate cum ar fi tulburari alimentare, hipertensiune sau boli cardiovasculare.
Atunci cand vine vorba insa de copii sau adolescenti care sunt expusi unor stresori neasteptati, ranile sunt mult mai adanci. Creierul inca insuficient dezvoltat al copiilor, supus frecvent hormonilor de stres sufera modificari, astfel ca, amigdala, centrul din creier activat atunci cand simtim frica, este in permanenta in stare de vigilenta. In circumstante ideale, copiii invata cum anume sa faca fata stresului, devenind rezilienti. Insa copiii care se confrunta cu stres intens pe perioade lungi si intr-un mod neprevazut (numit si stres toxic), sufera de modificari biologice serioase fiindca reactiile inflamatorii datorate stresului raman active.
Un studiu care a analizat componenta ADN-ului la copiii veseli, sanatosi si la copii care au fost victime ale abuzurilor, arata ca acestia din urma prezinta modificari la nivel geneticdin cauza expunerii repetate la stres. Spre exemplu, gena care ne ajuta sa ne revenim din situatii stresante nu mai functioneaza la copiii expusi traumelor. Astfel, corpul copilului nu reuseste sa isi revina in totalitate la normal dupa ce traieste un moment stresant, ramanand in alerta.
Traumele din copilarie schimba starea de bine pentru zeci de ani. Astfel, chiar si situatiile stresante obisnuite (o discutie in contradictoriu, o factura mai mare) vor trezi reactii emotionale si fiziologice puternice la adultii care au suferit traume in copilarie si nu au fost ajutati sa le depaseasca . In timp, acesti copii pot deveni victime ale stresului si pot dezvolta boli cardiovasculare, boli autoimune, cancer, oboseala cronica, sindromul colonului iritabil, ulcer, migrene sau chiar astm. De asemenea, pot aparea si tulburari psihice precum anxietate, depresie, tulburari alimentare, tulburarea bipolara sau tulburari de personalitate. De asemenea, numarul traumelor si intensitatea acestora in perioada copilariei se pare ca coreleaza cu numarul serviciilor medicale de care va avea nevoie in perioada adulta. Asadar, cu cat a existat un stres mai intens si prelungit in copilarie, cu atat persoana respectiva va apela la medic pentru probleme de sanatate, mai tarziu, in perioada adulta.
Ce experiente din copilarie sunt considerate adverse?
Cercetarile asupra experientelor adverse din copilarie ("adverse childhood experiences") au aparut in anii ’80, pornind de la corelatia dintre obezitatea la adulti si traumele din copilarie. Iata care sunt experientele considerate adverse pentru copii:
- violenta fizica si emotionala
- abuzul sexual
- neglijarea fizica si emotionala
- violenta fizica intre parinti
- despartirea parintilor
- boli psihice ale parintilor
- abuz de substante ale parintilor
- incarcerarea unuia dintre parinti
In Romania, a fost dat spre publicare un raport al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie, realizat in perioada 1 ianuarie 2015 si 30 septembrie 2015. Acesta arata ca au fost contorizate 10207 de cazuri de abuz asupra copiilor din Romania. Dintre acestea, 9482 au avut loc in familie.
Poti citi mai mult aici.
„Cu cat cunoastem mai multe despre impactul pe care stresorii timpurii ii au asupra sanatatii fizice si psihice a copiilor, cu atat putem sa gasim solutii atat pentru parinti, cat si pentru copii astfel incat consecintele sa nu fie foarte grave. (...) Meditatia, tehnicile de mindfulness, neurofeedback-ul, terapia cognitiv-comportamentala, toate acestea sunt tehnici ce promit sa ii ajute pe copii sa se recupereze din traumele copilariei”, sustin cercetatorii.
Sursa: Aeon.co
*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/photosbyrivers/5234898205/
Adauga tu primul comentariu: