Siguranta psihologica
„Sunt in siguranta in lume si in relatiile cu cei din jur.”
Mai ales in primii ani de viata, parintii sunt extrem de preocupati de siguranta fizica a copiilor, incercand sa previna probleme de sanatate sau accidente. La fel de importanta este insa si siguranta psihologica a copiilor, incepand cu primele zile de viata. Ce inseamna aceasta si cum o putem oferi copiilor?
Citeste si:
Siguranta emotionala in familie
Siguranta emotionala in sala de clasa
Siguranta psihologica
Ai cunoscut copii calmi, veseli si prietenosi, care nu se lasa usor descurajati si se simt in largul lor in majoritatea situatiilor? Ai observat si copii care se tem sa atraga atentia, sa isi exprime optiunile sau sa accepte o provocare? Desi o parte din diferentele dintre acesti copii se datoreaza temperamentului, o alta parte semnificativa, se datoreaza prezentei sau lipsei sigurantei psihologice. Sentimentul de siguranta in lume (cat de confortabil ne simtim in situatii noi, in interactiunile cu cei din jur, asteptarile pozitive pe care le avem fata de acestia, calmul cu care abordam situatiile problematice etc.) se formeaza incepand din copilarie.
Cand copiii nu se simt in siguranta in relatia cu parintii, nu se vor simti in siguranta in afara familiei, vor avea dificultati in relationarea cu cei din jur si vor risca sa aiba o incredere in sine scazuta. Cum incurajam sentimentul de siguranta al copiilor?
Atasamentul sigur se formeaza intre copil si parinte in primii 3-4 ani de viata, in functie de cat de repede, de eficient si de consecvent raspunde parintele nevoilor fiziologice si emotionale ale copilului. In acest context, este important sa facem diferenta dintre nevoi si dorinte – un atasament sigur nu presupune ca parintele sa ofere copilului tot ce acesta isi doreste, ci sa raspunda nevoilor lui si sa refuze in mod bland si calm dorintele copilului, atunci cand acest lucru este benefic.
Increderea parintilor in potentialul copilului
Copiii invata sa aiba incredere in ei insisi si in cei din jur observand reactiile parintilor fata de copii si fata de cei din jur. Cand parintele reuseste sa nu isi proiecteze propriile temeri asupra copilului, poate observa intregul potential al acestuia: calitatile pozitive, alegerile bune pe care le face, dificultatile pe care le depaseste si, implicit, isi poate forma asteptari pozitive fata de copil. Cand parintii au asteptari ridicate fata de copil, fara a-l presa pe acesta sa le indeplineasca, copilul va fi inspirat sa aiba obiective indraznete si sa depuna eforturi pentru atingerea acestora.
Increderea parintilor in propriile decizii
Cand parintii se tem, sunt confuzi sau se simt nesiguri frecvent in relatia cu copilul, acesta nu se va simti in siguranta in familie. Mai ales la varste mici, copiii au nevoie sa vada ca parintii sunt siguri ca stiu ce este mai bine, ca pot lua decizii ferm si bland si ca il pot opri pe copil atunci cand are comportamente daunatoare. De aceea, a fi un parinte ferm si bland inseamna a-I oferi copilului bazele de care are nevoie pentru a se simti in siguranta in familie si, mai tarziu, in lume.
Acceptarea si iubirea neconditionata
Cand copiii sunt apreciati pentru lucrurile pe care le fac bine si pentru calitatile pe care le au, cand li se arata iubire si acceptare chiar si atunci cand au esecuri sau fac greseli, invata ca pot fi acceptati si apreciati de cei din jur. Astfel, atunci cand exploreaza lumea din afara familiei nu se vor teme de respingere, critica sau esec. In caz contrar, cand in familie copilul este corectat constant, criticat si apreciat doar cand obtine rezultatele dorite de parinte, copilul invata ca “Este ceva in neregula cu mine.”, “Merit sa fiu iubit doar daca obtin rezultatele pe care le vor parintii.” sau “Nimeni nu ma poate iubi cu adevarat, pentru ca am multe defecte.”. Toate aceste convingeri stau la baza nesigurantei si a anxietatii in relatiile cu cei din jur sau in activitatea de invatare ori cea profesionala.
Sentimentul de siguranta al parintelui
Parintii nu pot oferi copilului sentimentul de siguranta psihologica daca ei insisi sunt anxiosi, au tendinte depresive sau dependente. Desigur, vor exista situatii in care siguranta noastra fizica si emotionala este amenintata, iar atunci anxietatea si ingrijorarea sunt reactii normale, care ne ajuta sa ne aparam. Insa chiar si in situatiile de acest fel, este benefic sa facem diferenta dintre lucrurile pe care le putem controla si lucrurile pe care nu le putem controla, sa promovam solidaritatea si ajutorul reciproc si sa ne crestem toleranta la incertitudine. Astfel, ne crestem sansele de a ne pastra siguranta emotionala si calmul.
Siguranta psihologica se poate consolida sau construi si in adolescenta sau la maturitate, cu efort emotional consecvent si constient, in relatii sociale sigure – in terapie, in relatiile de prietenie sau de mentorat. Cand devenim parinti, una dintre intrebarile importante pe care ni le putem adresa este aceasta: „Eu ma simt in siguranta in lume/in relatiile cu cei din jur?”. Daca raspunsul este nu, nu este cazul sa intri in panica, ci sa incerci sa faci pasii necesari pentru a construi sentimentul de siguranta pentru tine insuti. Doar apoi vei putea sa ii oferi copilului sentimentul de siguranta psihologica.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce este necesara tristeteaDesi traim intr-o lume in care se promoveaza succesul, iar multi copii cauta doar sa obtina beneficii materiale, in realitate, tristetea este cea pe care o simtim cel mai des, iar asta nu este un lucru rau. Atat adultii, cat si copiii au nevoie sa simta din cand in cand tristetea ca si emotie.
-
Momentele mici de bucurie - de ce sunt importante pentru echilibrul emotionalTi s-a intamplat ca privind un apus de soare, sa ramai fermecat de imagine? Sunt momente in care te opresti din ce faci pentru a-ti privi copilul cum rade si simti recunostinta intensa pentru familia ta? Astfel de clipe de incantare, momente scurte de bucurie intensa poarta numele de ”glimmers”, sau momente de bucurie pura.
-
Tehnica 5-4-3-2-1 pentru copiiIn momentele in care suntem tensionati, mintea noastra isi imagineaza cele mai rele scenarii ceea ce ne acutizeaza starea de rau pe care o simtim. Totusi, exista exercitii simple care ne pot ajuta sa ne recastigam controlul asupra propriilor ganduri.
Adauga tu primul comentariu: