Minciuna la prescolari
Cum reactionezi cand prescolarul minte
In fiecare proces de invatare, exemplul parental este determinant!
Parintii trebuie sa practice ceea ce predica. La aceasta varsta, copilul incepe sa discearna minciunile acceptabile (« din politete ») de cele care nu sunt. Astfel, un comportament inconstant din partea ta ii poate crea copilului tau confuzie. Sa ne gandim in ce dilema s-ar afla Matei daca dupa ce « bunica » va pleca, mama il va pedepsi ca a dat-o de gol ? Doar el a fost sincer. El se astepta la o recompensa si nu la o pedeapsa.
La aceasta varsta, imitatia joaca un rol important in procesul de invatare. Astfel, mai intai trebuie sa fii tu un bun exemplu de onestitate. Mintind in fata copilului risti sa-ti devalorizezi propriul cuvant. Iar daca minciuna devine un mod privilegiat de comunicare intre voi doi, pot aparea si alte comportamente deviante (ex. furt, fuga de acasa etc.) Este foarte important ca inainte de a-ti mustra copilul sa verifici daca el intr-adevar a mintit. Acuzandu-l pe nedrept sau sa nu-l crezi atunci cand el de fapt iti spune adevarul sunt lucruri care pot sa-l devasteze.
Daca copilul tau iti marturiseste o boacana pe care tocmai a facut-o, urmeaza acesti doi pasi : 1) Multumeste-i pentru ca ti-a spus adevarul si felicita-l pentru curajul si onestitatea sa (scop : pentru a intari acest comportament pozitiv) ; 2) Spune-i clar care sunt consecintele nazbatiei sale. Este insuficient sa aplici doar unul din cei doi pasi. Feedback-ul pozitiv pe care i-l dai pentru ca ti-a spus adevarul va face mai usor de suportat consecintele actiunilor sale.
In loc de incheiere
Sa ai in vedere ca in majoritatea cazurilor minciuna este normala si ca atitudinea cea mai coerenta nu este sa pedepsesti, ci sa ii explici copilului inutilitatea ei. Invata-l pe copilul tau importanta onestitatii in raporturile cu cei de varsta lui, dar si cu adultii. Important nu este ca cel mic sa nu te minta niciodata, ceea ce este imposibil, ci sa ajunga sa poata sa stabileasca relatii autentice, loiale si de incredere cu ceilalti.
Exercitiu
Sa revenim insa la situatia, cred, familiara multora, cand cel mic este dezarmant de sincer. Da, el este Matei, copilul tau … si tocmai te-a "tradat" soacrei. Are 6 ani si cateodata parca-ti pare un pic rau ca l-ai crescut asa de frumos, de "manierat". Stiu, sinceritatea este valoarea ta suprema si, bravo, ai reusit : copilul tau este cel mai sincer dintre pamanteni. Pinocchio poate sa astepte mult si bine sa-l aiba tovaras de joaca.
Daca te-ai aflat intr-o situatie asemanatoare : Cum ai reusit sa iesi basma curata din situatie ? Cum i-ai explicat copilului tau "minciuna" pe care ai spus-o?
*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/carolinebach/4880816898/
Autor: Monica Bogdan
Psiholog
Experienta profesionala in psihologia scolara - nivel prescolar, primar si gimnazial.
Se implica in proiecte destinate copiilor aflati in dificultate (spitalizati, lipsiti de libertate, refugiati).
In prezent lucreaza ca trainer in domeniul resurselor umane.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
„De ce se poarta asa?!” Comportamente ale copiilor care ii ingrijoreaza pe parinti, dar care sunt normale
Intrebarea „De ce face asta?!” sau „Este normal sa reactioneze asa?!” s-ar putea sa apara de cateva ori pe zi in primii ani de viata ai celui mic. Multe din comportamentele bizare sau de neinteles sunt de fapt normale.
-
De ce te minte copilul
Majoritatea parintilor nu sunt incantati cand descopera ca prescolarul lor a spus prima minciuna, insa la varste mici acest comportament este o dovada de dezvoltare cognitiva si sociala a copilului.
-
Cum il convingi pe cel mic sa spuna adevarul
Copiii pot fi induplecati sa nu minta prin povesti care recompenseaza spunerea adevarului.
Comentează: