Cum il inveti pe copil sa isi controleze comportamentul
Folosirea pozitiva a sanctiunilor
Sanctiunile sau “consecintele” au rolul de a arata copilului de ce trebuie respectata o responsabilitate sau oprit un anumit comportament, nu de a pedepsi, jigni copilul sau de a-i demonstra “cine e seful in casa”. Asadar, sanctiunile functioneaza atunci cand relatiile dintre membrii familiei sunt pozitive, cand parintele isi pastreaza calmul si serveste drept model pentru comportamentul adecvat. Iata cateva conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o sanctiune pentru a avea efectul scontat:
- Cand este posibil, sanctiunea trebuie sa fie consecinta fireasca a comportamentului lipsit de responsabilitate:
De exemplu, daca a varsat mancarea pe jos, trebuie sa ajute la curatenie, daca a spart sau stricat ceva, trebuie sa participe la reparatii. Il invata pe copil ca de fiecare data cand face o greseala, exista modalitati prin care o poate repara.
- Sanctiunile trebuie sa fie previzibile si consecvente- sa fie mereu aceleasi si respectate chiar daca copilul se afla in grija altei persoane la momentul respectiv.
De exemplu, daca parintele nu tolereaza comportamentul violent al copilului, iar bona sau bunicii ii permit copilului sa se manifeste agresiv cu alti copii fara a interveni, copilul nu va intelege ca acest comportament nu este acceptabil.
-Sanctiunile trebuie sa fie corecte si drepte, pe masura iresponsabilitatii.
Sanctiunile exagerate devin deja pedepse si sunt vazute de copil ca nedrepte, inrautatind relatia cu parintele. De aceea, este nerecomandabil de exemplu, sa interzici copilului sa mai iasa la joaca 3 zile pentru ca a pierdut jucaria sa preferata cand se afla pe-afara.
-Sanctiunile trebuie sa fie impersonale. Parintele care isi pierde calmul in fata comportamentului copilului si da o pedeapsa exagerata, care porneste de la problemele sau nevoile sale personale (de exemplu, o nevoie nevrotica de ordine si de perfectionism), nu va putea comunica eficient cu copilul. Asadar, nu folosi sanctiunea pentru a “regla conturile” cu copilul tau, pentru ca te-a scos din minti. Este important ca sanctiunea sa nu aiba nicio legatura cu tine, ci doar cu comportamentul copilului. De exemplu, nu este recomandabil sa dai o sanctiune copilului atunci cand esti furios sau suparat.
-Sanctiunile trebuie sa sublinieze ce se asteapta din partea copilului, astfel incat, atunci cand sunt aplicate, sa devina o ocazie pentru copil de a invata cum este adecvat sa se poarte.
Pe cat posibil, sanctiunea trebuie sa cuprinda si comportamentul dezirabil al copilului: atunci cand loveste un alt copil, este important sa il inveti pe copil sa isi ceara scuze de la victima sa si, eventual, sa veghezi la o interactiune nonviolenta cu acesta. Astfel, copilul invata sa comunice fara violenta si sa foloseasca limbajul verbal pentru a depasi situatiile dificile sau frustrante.
-Sanctiunile trebuie amanate pana cand adultul intelege semnificatia psihologica a comportamentului iresponsabil. Cu alte cuvinte, pana cand nu intelegi de ce copilul actioneaza intr-un anumit fel, nu este recomandabil sa ii sanctionezi comportamentul.
Inainte de a-l pedepsi pe copil pentru ca refuza sa isi faca temele, discuta cu el despre motivele sale: s-ar putea sa fie la mijloc mai mult decat “lenea” sau lipsa de interes pentru invatare.
-Sanctiunile trebuie aplicate in maniera pozitiva si calma. Copilul nu trebuie sa se teama de parintele sau adultul care detine controlul in relatie. In caz contrar, copilul va accepta sanctiunea de frica, fara a o intelege si nu isi va modifica comportamentul pe viitor.
Nu este datoria parintelui sa controleze comportamentul copilului
Probabil pentru multi parinti, aceasta fraza contrazice convingerile sau experientele din propria copilarie. Tu cum te simti atunci cand cineva incearca sa iti controleze comportamentul? Fie neajutorat, fie frustrat si furios. La fel se va simti si copilul tau. Majoritatea conflictelor in familie apar pentru ca parintii doresc sau au nevoia sa controleze comportamentul copiilor. Datoria parintelui nu este, asadar, sa controleze comportamentul copilului, ci sa il educe pe copil astfel incat acesta sa invete sa isi controleze singur comportamentul si sa isi asume responsabilitatea pentru acesta.
Un alt lucru important este acela ca un parinte care nu isi controleaza propriul comportament nu il poate invata pe copil autocontrolul.
Afla mai multe despre controlul comportamentului in familie citind cartea Stima de sine de Tony Humphreys, oferita de Cartile Elena Francisc.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Doua motive pentru care copiii amana invatarea
Doua stari fizice si emotionale diferite care duc la decizia de a amana proiectele importante.
-
Productivitatea pe intelesul copiilor. Cum ii ajutam sa fie eficienti
Productivitatea nu este primul lucru care ne vine in minte cand ne gandim la copii si copilarie, dar este o abilitate de care au nevoie o data cu inceperea scolii si de-a lungul intregii lor vieti.
-
Copilul cu rol de parinte. Urmarile la maturitate
Un fenomen deseori intalnit in familiile mai putin functionale este copilul care isi asuma rolul de parinte, avand responsabilitati specifice adultilor.
Comentează:3 comentarii