Comportamentele neplacute ale copiilor
Ti s-a intamplat sa fiti la masa in familie si copilul tau sa inceapa sa manance mancarea facand zgomote neplacute sau sa ii imite pe cei din jur? Sau poate chiar in momentul in care esti ocupat, copilul tau vine si face glume nepotrivite, te trage de mana sau iti sta in cale chiar daca il rogi frumos sa se opreasca? Exista un numar aproape infinit de feluri in care copiii se pot purta in mod nepotrivit, trezind reactii puternice din partea parintilor. In timp, aceste comportamente pot deveni un obicei.
Citeste si:
Nevoile din spatele comportamentelor obraznice
Comportamentele neplacute ale copiilor
Cum apar comportamentele iritante ale copiilor si de ce au acestia uneori tendinta de a le repeta in relatia cu parintii? Inca de la cele mai mici varste, copiii observa reactiile emotionale ale parintilor si adultilor din jur. Iritarea, frustrarea, furia parintilor in fata unor comportamente sau cuvinte ale copiilor le pot acestora din urma sentimentul de putere in relatia cu adultii. Observand ca pot trezi o reactie avand un anumit comportament, copilul decide ca atunci cand are nevoie de atentie, putere sau control in relatia cu parintii, va repeta comportamentul respectiv. Poate ai observat un prescolar care se amuza repetand un cuvant despre care parintii i-au zis, socati si speriati, ca este “un cuvant urat”. Sau un preadolescent care tranteste lucruri sau usi cu si mai multa forta dupa ce parintii i-au spus sa nu mai faca acest lucru.
Cum poti evita transformarea intr-un obicei a comportamentelor neplacute ale copiilor?
Cand observi pentru prima data un comportament iritant sau inadecvat al copilului, nu reactiona in mod intens. Arata-i copilului ca respectivul comportament este neplacut: „Nu imi place cand ma tragi de haine in timp ce eu incerc sa fac altceva.” si ofera-i o alternativa pozitiva: „E de ajuns sa imi atragi atentia doar o data.”.
Ignora acele comportamente care nu fac rau altor persoane sau obiectelor. Cand banuiesti ca nevoia de atentie sta in spatele in comportamente neplacute ale copilului, poti alege sa nu reactionezi si sa le ignori. Acest lucru nu inseamna insa sa ignori in totalitate prezenta copilului, ci doar sa nu raspunzi la comportamentul neplacut. De exemplu, daca face zgomote la masa, poti continua conversatia in mod natural, implicandu-l si pe el - adresandu-i intrebari sau povestindu-i ceva. In timp, daca reusesti sa iti pastrezi calmul cu adevarat, copilul poate uita de comportamentele iritante si se poate implica in interactiunile normale cu restul familiei.
Foloseste umorul si bunavointa, in loc de critica si respingere. Reactioneaza cu o gluma in loc de critica, pentru a-i arata copilului ca respectivul comportament nu este neaparat in regula, dar ca nu te-a afectat in mod serios. Riscul este ca atunci cand glumesti, copilul sa nu ia in serios mesajul pe care incerci sa il transmiti, asa ca poate fi nevoie sa ai si o discutie serioasa ulterior.
Ofera-i o recomandare de comportament adecvat, pornind de la ideea ca sunteti in aceeasi echipa. Pentru copiii mai mici, poti adopta un ton de complicitate si secret: „Ah, nu e frumos sa lovim cu furculita de masa, ii deranjam pe cei din jur.”, spunandu-i apoi copilului ca poate sa apeleze cu incredere la tine pentru a-l invata ce este acceptabil si ce nu este acceptabil in public. La varste mici, transformand lucrurile intr-o joaca poti evita intensificarea unui comportament inadecvat.
Arata-i ca ai incredere ca se poate comporta adecvat. La baza acestor reactii sta increderea parintelui ca desi pe moment copilul a decis sa adopte un comportament neplacut, in general poate face alegeri mai potrivite.
In situatii mai dificile, in care comportamentul copilului deranjeaza alte persoane si nu da semne sa se opreasca, este nevoie de limite si reguli: „Daca nu te opresti, va trebui sa plecam de la petrecere.”, urmate de actiuni ferme, dar blande.
Asa cum probabil este evident, la baza tuturor acestor recomandari sta abilitatea parintelui de a ramane calm. Pentru a reusi acest lucru, este nevoie sa iti amintesti frecvent sa nu iei personal comportamentul copilului.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
50 de intrebari pe care sa le adresezi copiluluiComunicarea dintre parinte-copil este intr-o continua transformare, astfel ca in unele cazuri ea poate sa fie foarte buna, in timp ce alteori poate avea de suferit si drept consecinta, relatia dintre cei doi poate deveni tot mai rece.
Adauga tu primul comentariu: