Atasamentul traumatic
Ce inseamna si cum ii afecteaza la maturitate pe copii
Relatia dintre parinti si copii este fundamentala pentru dezvoltarea emotionala a copiilor, pentru formarea personalitatii lor si pentru felul in care vor forma relatii cu cei din jur. Cand parintele are un comportament abuziv fata de copil (emotional sau fizic), apare atasamentul traumatic sau legatura specifica, surprinzator de puternica, dintre victima si agresor.
Citeste si:
Ce se intampla cand copiii nu au o relatie sigura de atasament cu parintii
Atasamentul traumatic – ce inseamna si cum se manifesta in familie
Trauma in cazul copiilor este definita drept un eveniment care depaseste abilitatea sa de a-i face fata. Aceasta inabilitate adesea duce la anxietate, depresie si chiar tulburari de personalitate precum tulburarea de personalitate borderline, narcisism sau tulburarea de personalitate evitanta. Trauma interfereaza si cu abilitatea copilului de a-si dezvolta si mentine relatii sanatoase cu cei din jur si poate lasa urme pe tot parcursul vietii.
Atasamentul traumatic inseamna descrie, in esenta, legatura emotionala dintre copil si parintele sau adultul care, voluntar sau involuntar, are un comportament abuziv fata de copil. Aceasta legatura se caracterizeaza prin:
- interactiuni pozitive alternanc cu interactiuni negative dintre parinte si copil
- confuzia copilului legata de asteptarile pe care le poate avea fata de parinte
- recunostinta copilului fata de atentia pozitiva primita din partea copilului
- vinovatia si rusinea copilului care simte ca merita sa fie tratat violent de catre parinte
Atasamentul traumatic, cunoscut si sub numele de sindromul Stockolm, apare mai ales in situatiile extreme de abuz (precum abuzurile sexuale, exploatarea copiilor), dar poate aparea si in familiile normale, in care parintii au comportamente violente fata de copil, in scopul disciplinarii lui sau in care parintii au tendinte narcisiste. De asemenea, atasamentul traumatic poate sa apara in relatiile de cuplu, de prietenie sau chiar de munca.
Tiparul atasamentului traumatic cuprinde 4 stadii: tensiune, incident, reconciliere si calm. Incidentul se refera la o forma de incident fizic (de exemplu violenta domestica) sau atacuri verbale ce afecteaza puternic emotional si psihic, copilul. Faptul ca incidentul violent este urmat intotdeauna de reconciliere si calm inseamna ca nevoia copilului de a primi afectiune si siguranta emotionala este implinita de aceeasi persoana care il supune abuzului. Aceasta este si explicatia intensitatii atasamentului dintre victima si agresor in general: agresorul este atat sursa suferintei, cat si sursa afectiunii si consolarii.
Atasamentul traumatic apare si in situatia in care parintele ofera insuficienta atentie si afectiune copilului, neglijandu-l emotional in cea mai mare parte a timpului, dar oferind din cand in cand, imprevizibil, apreciere si sprijin.
In relatia parinte-copil, atasamentul traumatic este cu atat mai probabil, deoarece nevoia copiilor de apropiere emotionala si sprijin este mai puternica decat capacitatea lor de a evalua obiectiv comportamentul parintelui.
Riscul pentru atasament traumatic in familie creste in functie de existenta factorilor precum:
- Un statut socioeconomic scazut familial
- Istoric de abuz de substante
- Probleme psihice sau reactivitate emotionala
- Dificultati financiare
- Stil de coping deficitar
- Lipsa unui suport social
- Stima de sine scazuta
- Expunere constanta la trauma
- Violenta domestica
- Lipsa unui domiciliu stabil
Urmarile atasamentului traumatic
Atasamentul traumatic in copilarie poate insemna ca la maturitate:
- relatiile de cuplu, de prietenie sau chiar profesionale vor urma un tipar de „furtuna” urmate de perioade de calm, tipar creat involuntar de adultul crescut intr-o relatie de atasament traumatic.
- relatiile sociale armonioase, sanatoase pot parea „plictisitoare” sau prea monotone.
- stima de sine va oscila in functie de felul in care decurg relatiile sociale.
- creste riscul implicarii in relatii de cuplu abuzive
Parintii care observa acest tipar de interactiune si atasament in propria familie pot incerca sa il schimbe pornind de la propria dezvoltare personala si propria sanatate emotionala.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
3 abilitati esentiale pentru rezilienta copiilor
Rezilienta este o super putere a copiilor care ii ajuta sa faca fata oricaror probleme in viata. Inca din primii ani de viata, ei se vad nevoiti sa rezolve probleme, sa isi gestioneze emotiile si sa isi asume riscuri, de aceea, e important sa incerci ca parinte sa iti ajuti copilul sa isi dezvolte cat de timpuriu rezilienta.
-
Violenta copiilor fata de parinti
Violenta copiilor fata de parinti poate include comportamente agresive verbale si fizice, rele tratamente, distrugerea lucrurilor si obiectelor materiale, abuz financiar si chiar violent fizica.
-
De ce este necesara tristetea
Desi traim intr-o lume in care se promoveaza succesul, iar multi copii cauta doar sa obtina beneficii materiale, in realitate, tristetea este cea pe care o simtim cel mai des, iar asta nu este un lucru rau. Atat adultii, cat si copiii au nevoie sa simta din cand in cand tristetea ca si emotie.
Adauga tu primul comentariu: