Stilul de atasament anxios la copii
Copiii vin pe lume cu nevoia intensa de ingrijire si protectie din partea parintilor, nevoie care dureaza ani de zile. Astfel, relatia dintre parinte si copil este extrem de importanta pentru supravietuire, iar bebelusii si copiii mici se nasc cu instinctul de a cauta si securiza aceasta relatie cat mai bine posibil.
De aceea apare, de exemplu, anxietatea de separare sau teama de straini, dar si plansul intens atunci cand o dorinta aparent banala a copilului nu este implinita de parinte.
Felul in care parintii aleg sa raspunda nevoii copilului de protectie si ingrijire da nastere la relatia de atasament dintre copil si parinti. Studiile arata ca exista mai multe stiluri de atasament pe care copiii le pot forma fata de parinti, iar acesta dicteaza comportamentul copiilor in familie, dar si in afara ei, in copilarie, adolescenta si maturitate.
Citeste si:
Teoria atasamentului. Tipurile de relatii dintre parinte si copil
Copilul cu stil de atasament evitant
Stilul de atasament anxios in copilarie
Atasamentul anxios sau ambivalent apare atunci cand parintele nu obtine un echilibru in relatia cu copilul: uneori este atent si raspunde prompt la nevoile lui, alteori este indisponibil emotional (sau fizic) si insensibil la nevoile copilului. Astfel, copilul nu va fi niciodata sigur la ce sa se astepte din partea parintelui, devenind ingrijorat in legatura cu sansele ca nevoile sale sa fie indeplinite.
Din acest motiv, stilul de atasament anxios sau ambivalent in copilarie se manifesta prin:
- comportamente contradictorii fata de parinte: copilul cauta atentia parintelui, dar in acelasi timp il poate respinge pe acesta
- crize de plans sau furie atunci cand copilul simte ca nu primeste suficienta atentie din partea parintelui
- o nevoie emotionala care nu pare niciodata satisfacuta in relatia cu parintele: copilul este agitat, confuz si nelinistit chiar si atunci cand se afla in bratele parintelui, care ii ofera atentie
- lipsa de incredere si suspiciune fata de parinte si intentiile sale, concomitente cu nevoia de a fi aproape de parinte tot timpul
Stilul de atasament anxios la maturitate
Stilul de atasament format in copilarie in relatia cu parintii se pastreaza si in relatiile de la maturitate. Stilul de atasament anxios la maturitate se manifesta in relatiile de cuplu prin:
- nesiguranta si teama de respingere
- vigilenta extrema asupra comportamentului partenerului (pentru a observa semne ale pierderii interesului sau afectiunii acestuia)
- dificultati in exprimarea furiei si nemultumirii fata de partener si, ca urmare, izbucniri de furie si conflicte intense cu acesta
- aprecierea calitatilor partenerului dar imagine de sine negativa si depreciere de sine
- nevoia intensa de a primi apreciere si validare din partea partenerului de cuplu
- resentimente si furie fata de partener cand acesta nu ofera aprecierea si validarea dorite
Deseori, stilul anxios de atasament la maturitate poate duce la ruperea relatiilor sau la probleme emotionale mai grave, precum depresia si anxietatea.
Din fericire, stilul de atasament poate fi transformat, cu efort si in timp, prin experiente noi, din anxios in securizant. Daca ai un copil care da semne de atasament anxios, poti lua masuri pentru a transforma relatia voastra intr-una securizanta.
*Sursa foto: Pixabay.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
-
Modul in care ii raspunzi la intrebari copilului tauModul in care raspunzi copilului la intrebarile pe care ti le adreseaza conteaza foarte mult, nu doar pentru dezvoltarea lui intelectuala, ci si emotionala.
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
Adauga tu primul comentariu: