Metacognitia: secretul invatarii eficiente
Ce au in comun copiii si adultii care se pot concentra usor cand invata, sunt motivati sa invete si obtin rezultate bune? Au abilitati metacognitive - adica stiu sa isi evalueaza procesul de invatare si sa il imbunatateasca in mod constant.
Citeste si:
Metacognitia - cum il ajuti pe copil sa invete eficient
Intrebari care il ajuta pe copil sa isi dezvolte metacognitia
„Metacognitia” a devenit un concept popular in ultimii ani in educatie, psihologie si cercetare, aceasta din urma aratand ca elevii cu bune abilitati cognitive obtin rezultate scolare mai bune decat elevii cu abilitati metacognitive mai putin dezvoltate.
Metacognitia – cum o incurajam acasa
Vorbeste-i copilului despre rolul emotiilor in invatare. Deseori, copiii au rezultate slabe la scoala pentru ca emotiile dificile devin un obstacol in calea invatarii. Stim ca un copil prea stresat nu poate invata eficient, dar cat de des vorbim copiilor despre frustrarea naturala in procesul de invatare, despre descurajare sau dezamagire, optimism si perseverenta sau despre teama de esec? Invatandu-i sa identifice emotiile pe care le simt in timpul invatarii, le oferim un instrument extrem de important pentru intreaga viata. Il poti ajuta sa isi dezvolte aceasta abilitate reflectand verbal emotiile pe care le observi la copil si invatandu-l cum sa le gestioneze: „Esti nervos pentru ca nu ai reusit sa intelegi complet lectia. E normal sa fim frustrati cand invatam lucruri noi. Poti lua o pauza sa te calmezi si apoi incercam din nou.”
Recomanda-i copilului sa isi acorde mereu suficient timp pentru proiecte si invatare. Multi copii si adolescenti amana temele si invatarea, neramanandu-le suficient timp pentru a se bucura de avantajele unei abordari metacognitive a invatarii. In schimb, avand suficient timp pentru invatare, copiii si adolescentii vor avea timp sa evalueze felul in care au abordat proiectul, sa incerce strategii noi si sa isi imbunatateasca rezultatele.
Inainte de a incepe sa invete, recomanda-i sa isi adreseze cateva intrebari despre lectia pe care urmeaza sa o invete. De exemplu: „Care va fi cea mai dificila parte?”, „Care este cea mai importanta idee din lectie?”, „Am mai invatat ceva asemenator?”, „Ce metode de invatare voi folosi?”, „Cum am procedat in alte situatii similare?”, „Ce este probabil ca voi uita usor si cum pot preveni asta?”.
Ajuta-l sa treaca de la „Nu pot./Nu stiu.” la „Cum as putea sa rezolv problema?”. Il ajuti astfel sa isi formeze o mentalitate flexibila si un stil de gandire optimist. Multi copii nu se gandesc la posibile solutii inainte de a spune ca nu stiu sau nu pot, pentru ca aceste reactii sunt mai degraba emotionale, nascute din stres, teama de esec, descurajare si experiente anterioare negative.
Exercitii de autocunoastere. Ajuta-l sa scrie pe o foaie de hartie lucrurile pe care le invata usor si lucrurile care i se par dificile, calitatile pe care crede ca le are si calitatile pe care crezi tu ca le are (si apoi comparati raspunsurile), care sunt obiceiurile de invatare care il ajuta si care sunt cele care il impiedica sa invete etc.
Ajuta-l sa isi inteleaga propriul comportament, mai ales in momentele tensionate. Il poti intreba, cand sunteti amandoi calmi, de ce crede ca a reactionat intens intr-o anumita situatie. Ce i-a trecut prin minte, cum a interpretat situatia? Cum se poate calma data viitoare cand simte ca trece prin aceleasi emotii?
Metacognitia – cum o incurajam in clasa
Cadrele didactice se afla in situatia perfecta pentru a incuraja metacognitia copiilor. Iata cateva modalitati prin care pot face acest lucru.
Oferirea de feedback constructiv. Copiii au nevoie nu doar de note sau calificative, ci si de informatii specifice (de exemplu, „Data viitoare, poti introduce mai putine detalii despre personaje in rezumatul povestirii.”) despre cum pot sa obtina rezultate mai bune in viitor. Iar cand rezultatele sunt deja maxime, elevii pot avea de castigat daca profesorii scot in evidenta abordarile eficiente pe care le folosesc deja copiii, pentru ca acestia sa stie ca este bine sa le repete in viitor (de exemplu, „Ai exprimat foarte clar si atent fiecare argument, continua la fel si in urmatoarele eseuri.”)
Incurajarea copiilor sa isi ofere feedback lor insisi si altor colegi. Nimic nu este mai potrivit pentru formarea metacognitiei decat evaluarea propriei performante. In plus, obiceiul de a-si evalua propria performanta ii va face pe copii mai deschisi catre a primi feedback din partea altor persoane.
Adresarea de intrebari metacognitive la finalul lectiei. Dupa predarea lectiei, cadrele didactice ii pot intreba pe copii care a fost cel mai dificil aspect al lectiei, care a fost cel mai usor, cel mai interesant etc. Intrebarea despre cel mai dificil aspect al lectiei este importanta pentru ca ii ajuta pe copii sa vada ca dificultatile si confuzia sunt parti normale ale invatarii.
Activitati in timpul lectiei. Un exemplu de activitate care dezvolta metacognitia copiilor in clasa este urmatoarea: la inceputul lectiei, cadrul didactic cere copiilor, ca pe masura ce preda lectia, sa noteze trei idei pe care le considera cele mai importante. La finalul lectiei, cadrul didactic spune copiilor care considera el ca sunt cele mai importante trei idei, iar elevii isi fac cunoscute alegerile lor. Nu este vorba de o evaluare (cine a identificat corect cele mai importante idei din lectie), ci despre exersarea capacitatii de a analiza informatiile pe care le primesc.
Incurajarea scopurilor legate de invatare. Cadrele didactice ii pot incuraja pe copii sa isi stabileasca scopuri personale legate de invatare, pornind de la dificultatile pe care trebuie sa le depaseasca si de la avantajele pe care le au. De exemplu, copiii care au dificultati in invatarea cititului pot fi incurajati sa citeasca suplimentar 30 minute zilnic, copiii care au dificultati la matematica, pot fi incurajati sa recapituleze materia o data la 2 zile etc.
„Mituri si informatii eronate” – la finalul unui capitol sau chiar al lectiei, copiii pot scrie pe hartie care sunt miturile sau informatiile eronate care au fost corectate pe parcursul capitolului. Aceasta activitate este potrivita pentru materii precum fizica, chimie, geografie, istorie sau limbi straine.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
7 obiceiuri zilnice care ii ajuta pe copii sa inveteObiceiurile zilnice bune sunt cele care ii ajuta atat pe copii, cat si pe adulti sa aiba performante si sa se simta impliniti din toate punctele de vedere.
-
Anul Nou. Cinci obiceiuri noi de invatare pentru copilul tauInceputul anului nou poate fi o ocazie perfecta pentru a vorbi cu copilul tau despre felurile in care isi poate imbunatati rezultatele scolare. Iata cinci obiceiuri de invatare eficienta pe care le poate dezvolta in acest an.
-
De ce e importanta invatarea in vacanta de varaCinci motive pentru care este benefic sa introduci invatarea in programul de vacanta al copilului.
Adauga tu primul comentariu: