Codependenta la parinti
Impreuna, dar liberi – ce inseamna codependenta
Multe conflicte si probleme intre parinte si copil pot fi explicate prin fenomenul codependentei. Codependenta poate fi definita ca tendinta de a ne baza excesiv pe alte persoane pentru a ne implini nevoile emotionale si psihologice. Cu alte cuvinte, codependenta inseamna ca ne orientam prea mult atentia catre exterior (catre cei din jur) si prea putin catre noi insine (catre propriile nevoi, idei si planuri).
Citeste si:
Granitele interpersonale in familie – ce inseamna si de ce sunt importante
Sapte zile pentru independenta si individualitate in familie
Principala consecinta a unei astfel de relatii este ca persoana codependenta este extrem de preocupata de nevoile celorlalti, de emotiile si problemele acestora, incat uita sa se ocupe de propriile nevoi. In timp, neglijarea propriilor nevoi inseamna ca propria identitate are de suferit: nu mai stim exact ce vrem, cine suntem si de ce avem nevoie.
Parintii sunt mai vulnerabili sa dezvolte o astfel de relatie cu propriii copii, pentru ca acestia au nevoie cu adevarat de ingrijirea, atentia si afectiunea lor.
Tendintele codependente nu inseamna ca esti o persoana „defecta”, ca ai o tulburare sau o problema grava, ci ca este nevoie sa schimbi felul in care abordezi unele relatii si felul in care acorzi timp pentru propriile nevoi.
Codependenta. Cum se manifesta la parinti
In general, persoanele cu tendinte codependente acorda o atentie si importanta excesiva relatiilor interpersonale, pe care incearca sa le mentina armonioase cu orice pret. Pentru parinti, tendintele codependente se pot manifesta in mai multe feluri:
Nevoia de a controla excesiv copilul: „Nu poti sa gandesti asa/ Nu ai voie sa te simti astfel!”
Parintele este convins ca rolul sau este sa controleze gandirea, emotiile si comportamentele copilului. De exemplu, parintele nu poate suporta ca propriul copil sa sufere, sa fie furios sau dezamagit si simte ca trebuie sa intervina pentru a schimba situatia. Aceeasi nevoie apare si cand parintele considera ca stie mai bine decat copilul care sunt interesele, pasiunile si preocuparile acestuia.
Dificultati in a reactiona in fata emotiilor intense ale copiilor: „Daca plangi tu, plang si eu!”
Deseori, parintii sunt coplesiti de emotiile intense ale copiilor pentru ca le preiau involuntar: cand copilul este trist, sufera si parintele, cand copilul este furios si agresiv, parintele se enerveaza la randul lui. Aceasta situatie apare in lipsa unor granite interpersonale sanatoase.
Nevoia de a avea mereu dreptate si dificultatea de a-si cere scuze. „Eu nu gresesc niciodata.”
Pentru ca parintele isi defineste identitatea doar prin relatia cu copilul, poate aparea nevoia de a-si proteja autoritatea in fata acestuia. De asemenea, orice discutie in contradictoriu poate fi interpretata de catre parintele codependent ca o respingere personala din partea copilului.
Neglijarea altor relatii si roluri: „Cand ai un copil, nu mai ai timp pentru altceva.”
Codependenta in relatia cu copilul inseamna deseori ca parintele isi orienteaza cea mai mare parte a energiei catre copil, avand disponibile rezerve reduse pentru alti membri ai familiei, pentru propriile preocupari sau pentru alte roluri sociale.
Sentimentul de sacrificiu pentru binele copilului: „Am renuntat la tot pentru binele copilului meu.”
Codependenta ne duce de multe ori in situatia de a ne pune pe locul doi toate nevoile personale, desi nu este nevoie neaparat sa facem acest lucru. In timp, acest sacrificiu duce la resentimente si distanta emotionala intre parinte si copil.
Alte semne ale tendintelor codependente:
- o stima de sine scazuta - cand nu acordam atentie si energie propriilor nevoi, ajungem sa avem o parere negativa despre propria persoana
- dificultatea de a refuza cererile sau rugamintile altor persoane
- tendinta de a lua personal comportamentul sau opiniile altor persoane
- tendinta de a ajuta sau salva alte persoane
- perfectionismul si epuizarea - din nevoia de a primi aprobarea din partea celorlalti, persoanele codependente isi pot asuma mai multe responsabilitati decat pot sau isi pot stabili standarde prea ridicate de performanta
- tratamentul tacerii (refuzul de a mai vorbi cu copilul) sau alte comportamente pasiv-agresive cand copilul nu se comporta asa cum isi doreste parintele
Codependenta nu este considerata o problema de sanatate emotionala sau mintala, ci este una dintre formele mai putin sanatoase in care evolueaza relatiile dintre oameni. La baza ei sta o dezvoltare insuficienta a propriei independente si identitati, care poate fi depasita cu efort constant si voluntar. Primul pas consta in grija de sine si stabilirea limitelor interpersonale.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Zece replici ale parintilor care nu functioneazaModul in care comunici cu copilul tau poate face diferenta in cum anume se dezvolta din punct de vedere emotional si comportamental.
-
Biasul de confirmare. Ce inseamna si cum se manifesta in rolul de parinteBiasul de confirmare este recunoscut ca si un fenomen ce se refera la tendinta de a cauta dovezi care sa fie in consonanta cu credintele pe care le avem si de a elimina informatiile care vin sa contrazica ceea ce credem.
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
Adauga tu primul comentariu: