Zece filme documentare dedicate Centenarului Marii Uniri, oferite online de Muzeul Municipiului Bucuresti

Filmele documentare, ce au fost realizate in anul 2018, ruleaza in cadrul Cinema Museion din incinta Palatului Sutu, iar acum sunt oferite publicului ca resursa online putand fi vizualizate de oricine doreste pe site-ul MMB: http://muzeulbucurestiului.ro/

Fiecare film in parte este insotit de o prezentare a contextului istoric la care se refera. Cele zece productii video se refera la:

Neutralitatea Romaniei in timpul Marelui Razboi (1914-1916)

Declansarea Primului Razboi Mondial, provocat de atentatul de la Sarajevo de la 28 iunie 1914, a gasit Romania intr-o postura dificila. Pe de o parte, aspiratiile poporului roman vizau reunificarea teritoriilor locuite de romani si aflate sub stapanire straina – Transilvania, Bucovina si Basarabia – iar, pe de alta parte, intrarea tarii noastre in razboi alaturi de una dintre gruparile militare beligerante trebuia sa tina cont de indeplinirea obiectivului politic national. Filmul este despre situatia Romaniei in anii neutralitatii sale si despre asteptarea momentului potrivit in ceea ce priveste decizia angajarii tarii noastre in prima conflagratie mondiala astfel incat sa fie asigurata implinirea idealului national.

Razboiul de Intregire Nationala (1916-1918)

Filmul surprinde inclusiv momentele dramatice ale luptelor de la Marasti, Marasesti si Oituz, din vara anului 1917, precum si eroismul de care au dat dovada soldatii romani care, sub deviza ,,Pe aici nu se trece!”, au luptat si la baioneta, spulberand mitul invincibilitatii armatelor Puterilor Centrale. Sunt prezentate secvente care surprind, pe de o parte, conditiile dure pe care tara noastra a fost obligata sa le accepte prin Pacea de la Bucuresti incheiata la 24 aprilie-7 mai 1918, din ratiuni strategico-militare, cu Puterile Centrale, iar, pe de alta, parte infaptuirea Marii Uniri din anul 1918, prin unirea Basarabiei, a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania, moment care marcheaza realizarea desavarsirii unitatii national-statale a poporului roman.

Constituirea Romaniei Mari

Izbucnirea Primului Razboi Mondial a gasit societatea romaneasca din Vechiul Regat impartita in filogermani si filofrancezi, fapt care corespundea situatiei existente pe plan international, cand marile puteri erau impartite intre cele doua blocuri politico-militare, respectiv Antanta, pe de o parte, si Puterile Centrale, pe de alta parte. Indiferent de alegerea uneia dintre aceste tabere, la mijloc se afla situatia grea a romanilor care traiau in afara granitelor Romaniei, iar optiunile factorilor de decizie de la Bucuresti, in frunte cu prim-ministrul Ion I.C. Bratianu, au trebuit sa tina cont de aspiratiile nationale ale poporului roman. Filmul prezinta momentele dificile din timpul Conferintei de Pace de la Paris, cand cererile legitime ale tarii noastre pareau ca sunt ignorate de fostii aliati.

Momentul incoronarii de la Alba Iulia, unul plin de emotie, cand Regele Ferdinand si Regina Maria deveneau suveranii Romaniei Mari, ale carei granite se intindeau de la Tisa pana la Marea Neagra, este, de asemenea, prezentat in acest film.

Femeile in razboi si pace – Regina Maria a Romaniei (1)

Participarea Romaniei la Marele Razboi a presupus schimbari la nivelul politicii de stat, dar si a sistemului traditional de valori. Femeia romana iese din anonimat. De cele mai multe ori, vizibilitatea femeii romane in spatiul public a fost promovata de catre elite. Pornind de la toate acestea, filmul reda felul in care, in timpul celui de-al doilea Razboi balcanic, Principesa Maria a lucrat in serviciul sanitar, ingrijind bolnavii din lagarele de holera, riscandu-si viata fara rezerva. Apoi, in timp ce era Regina, a ingrijit la fel de dedicat bolnavii de tifos din Moldova, in timpul Primului Razboi Mondial. Dupa intrarea Romaniei in razboi, Regina Maria s-a dedicat activitatii de ajutorare a ranitilor, purtand binecunoscutul costum de infirmiera, cu crucea alba de email la gat, atarnata pe o panglica portocalie.

Femeile in razboi si pace – Regina Maria a Romaniei (2)

Emanciparea femeii ca element constitutiv al modernizarii societatii romaneşti, descrie in timp un parcurs complicat, conditionat in buna masura de structuri de mentalitate, dar şi de neconcordante aferente politicului sau economicului. Conditiile nationale au determinat femeile romane din Transilvania sa lupte in primul rand pentru emancipare nationala, in timp ce in Vechiul Regat s-au promovat obiectivul culturalizarii femeii, drepturile civile şi politice. Ingemanarea de elemente novatoare cu moştenirea actului filantropic şi de caritate asumat de reprezentantele marilor familii boiereşti din Ţarile Romane a particularizat cazul romanesc in context european şi a dus la recunoaşterea drepturilor cetateneşti ale femeii. Regina Maria a sporit nu doar capitalul de imagine al tarii noastre, ci a insemnat o pledoarie convingatoare pentru pozitia Romaniei in fata celor care aveau puterea de a modela infatişarea postbelica a Europei. Acesta este exemplul cel mai inalt de devotament fata de interesul national roman, dar si de emancipare a femeii.

MMB - Mihai Viteazul

In cadrul anului Centenar 2018, Muzeul Municipiului Bucuresti a organizat expozitia temporara „Fizionomii Unificatoare «Toti in Unu» - Povestea unui proiect de tara”, ocazie cu care a fost reconstituit si chipul marelui voievod, pe baza masuratorilor antropometrice si a fotografiilor antropologice realizate, in anul 1920, de catre profesorul de anatomie Francisc Rainer, de la Facultatea de medicina din Iasi, si descoperite in arhiva Institutului de Antropologie care, astazi, ii poarta numele. Realizarea efectiva a reconstructiei faciale a lui Mihai Viteazul s-a derulat in mai multe etape, de-a lungul a doi ani, iar de realizarea sa s-a ocupat Radu Tudor Panait. Filmul spune povestea acestei personalitati emblematice a istoriei romanilor ce a avut o contribuitie decisiva la procesul de constructie a statului national unitar roman.

Bucuresti - Capitala Romaniei Mari

Bucurestiul, format ca oras in jurul Curtii Domnesti in veacul al XV-lea, devine de facto Capitala atunci cand Mitropolia se muta de la Targoviste pe malurile Dambovitei. Orasul devine scena importantelor tranformari politice ale Munteniei si cunoaste curand liberalismul, un un fenomen specific bucurestean si, implict, muntean. Semnarea Tratatului de la Trianon si recunoasterea Unirii, aplicarea reformelor promise, organizarea festivitatilor incoronarii Regelui Ferdinand sunt doar cateva dintre evenimentele care au marcat scena politica romaneasca in debutul deceniului al treilea al secolului trecut. Este momentul in care Bucurestiul isi leapada haina medievala pentru a o imbraca pe cea moderna, tanara si supla, se transforma intr-un oras care va creste pe verticala, devenind un oras european.

Evrei eroi in Primul Razboi Mondial

Filmul documentar ,,Eroi evrei in Primul Razboi Mondial” se concentreaza pe aportul semnificativ al minoritatii evreiesti in teatrele de operatiuni romanesti din Primul Razboi Mondial (1914-1918). Primele participari ale evreilor la bataliile romanesti sunt mentionate inca din perioada Razboiului de Independenta (1877-1878) cand sergentul Mauriciu Brociner si capitanul Valter Maracineanu au luptat la Grivita. In prima conflagratie mondiala, la care Romania participa intre 1916-1918, 23.000 de evrei din cei aproximativ 250.000 care traiau pe teritoriul statului roman in acel moment se inroleaza in armata.

Artisti evrei Primul Razboi Mondial

La sfarşitul razboiului avem o declaratie importanta a Regelui Ferdinand: „am ajuns demult la convingerea şi sunt multumit sa constat ca nu m-am inşelat. Ca toti locuitorii de pe pamantul roman, fara diferenta de rasa şi origine, sunt animati de aceleaşi sentimente inalte de fraternitate”. Aceasta declaratie venea ca un fel de recunoaştere a meritelor tuturor celor care participasera şi dadusera o mana de ajutor la razboiul de intregire, fiind special directionata catre minoritatile ce ajutasera la indeplinirea lui. Chiar si in vreme de razboi, sau mai tarziu de pace, numele Romaniei a promovat in lume impreuna cu numele creatorilor si artistilor sai plastici.

Strada Lipscani - motorul comertului bucureştean.

O specificitate a orasului preindustrial romanesc il reprezinta caracterul comercial permanent care, alaturi de cel mestesugaresc, fac din acesta centrul de schimb pentru spatiul rural din jurul sau. Aici se gasesc atat propriile produse cat si marfuri aduse de la mare distanta. Filmul prezinta istoria in imagini a unei strazi importante din inima orasului, care creste odata cu acesta si se transforma, modificand la randu-i obiceurile pe care le aduce mai intai din Orient, apoi din Occidentul manufacturier. Iar povestea strazii este data de povestea negustorilor de aici care au avut un important impact asupra dezvoltarii societatii romanesti moderne, punand umarul la cresterea cultural-urbanistica a Capitalei.

Muzeul Municipiului Bucuresti ii invita pe toti cei interesati sa vizioneze toate cele zece filme dedicate Centenarului. Acestea sunt disponibile aici: http://muzeulbucurestiului.ro/centenar.html. Ele completeaza fericit segmentul oferit recent in care sunt inserate, de asemenea, 14 filme documentare cu imagini vechi, din arhiva institutiei, care insa aduc un plus excelent de informatii fata de cele oferite prin expozitiile permanente si tematice, temporar inchise pana la ridicarea starii de urgenta: http://muzeulbucurestiului.ro/cinema-museion.html.

Vizionare placuta!