UNICEF: Alimentatia copiilor mici nu a inregistrat nicio imbunatatire in ultimul deceniu

In perioada cruciala in care copiii incep sa consume alimente solide, doar unu din trei beneficiaza de o alimentatie suficient de diversificata pentru a-i asigura o crestere armonioasa

BUCURESTI, 22 septembrie 2021 – Copiii sub doi ani nu primesc alimentele sau nutrientii de care au nevoie pentru a se dezvolta si a creste armonios, ceea ce are un impact ireversibil asupra dezvoltarii lor, potrivit unui nou raport publicat de UNICEF astazi.

Raportul Fed to Fail? The crisis of children’s diets in early life [Esec in alimentatie? Criza alimentatiei copiilor in primii ani de viata]– publicat chiar inaintea Summitului ONU privind sistemele alimentare din aceasta saptamana – avertizeaza ca nivelul in crestere de saracie, inegalitatile, conflictele, dezastrele climatice si crizele sanitare, precum pandemia de COVID-19 contribuie la criza nutritionala care afecteaza cei mai tineri cetateni ai lumii, fara a se observa imbunatatiri majore in ultimii zece ani.

„Concluziile raportului sunt clare: intr-un moment in care miza este atat de mare, milioane de copii mici au o alimentatie care ii indreapta spre esec”, a afirmat Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore. „Un aport nutritional deficitar in primii doi ani de viata poate provoca daune ireversibile la nivelul organismului si creierului in rapida dezvoltare ale copiilor, afectandu-le educatia, perspectivele de angajare si viitorul. Cu toate ca stim acest lucru de ani de zile, s-au realizat putine progrese in ceea ce priveste asigurarea unei alimentatii adecvate, nutritive si sigure copiilor. Iar actualele perturbari provocate de pandemia de COVID-19 ar putea inrautati si mai mult situatia”.

In cadrul unei analize ce include 91 de state, raportul constata faptul ca doar jumatate dintre copiii cu varste cuprinse intre 6 si 23 de luni beneficiaza de numarul minim recomandat de mese pe zi, in timp ce doar o treime consuma numarul minim de grupe alimentare care sunt necesare pentru dezvoltarea lor. O analiza mai aprofundata a 50 de tari in care sunt disponibile date referitoare la tendinte releva faptul ca aceste modele alimentare necorespunzatoare au persistat in ultimul deceniu.

In conditiile in care COVID-19 continua sa perturbe serviciile esentiale si impinge si mai multe familii spre saracie, raportul constata ca pandemia afecteaza modul in care familiile isi hranesc copiii. De exemplu, o ancheta realizata la nivelul gospodariilor urbane din Jakarta a relevat faptul ca jumatate dintre familii au fost nevoite sa cumpere mai putine alimente nutritive. Prin urmare, procentul copiilor care consuma numarul minim recomandat de grupe alimentare a scazut in 2020 cu o treime fata de 2018.

Copiii suporta tot restul vietii consecintele unei alimentatii proaste si ale unor practici alimentare necorespunzatoare. Un aport insuficient de nutrienti din legume, fructe, oua, peste si carne, necesari pentru a asigura cresterea la varste fragede, expune copiii riscului de a se confrunta cu dezvoltare cerebrala deficitara, rezultate slabe la invatatura, imunitate scazuta, un numar mare de infectii si chiar deces.

Copiii sub doi ani sunt cei mai vulnerabili la orice forma de malnutritie – retard de crestere, emaciere, carente de micronutrienti, supraponderabilitate si obezitate – cauzata de o alimentatie proasta, avand in vedere ca necesarul de nutrienti esentiali pe kilogram de masa corporala este mai mare in copilarie decat in orice alt moment al vietii.

La nivel global, UNICEF estimeaza ca mai bine de jumatate dintre copiii sub 5 ani care sufera de emaciere – in jur de 23 de milioane de copii – sunt mai mici de doi ani, iar prevalenta retardului statural creste rapid intre varsta de sase luni si doi ani, in momentul in care alimentatia copiilor nu reuseste sa tina pasul cu nevoile lor nutritionale tot mai mari.

Potrivit raportului, copiii de 6-23 de luni care traiesc in mediul rural sau in gospodarii mai sarace prezinta un risc mult mai ridicat de a avea o alimentatie proasta decat copiii care provin din mediul urban sau din familii mai instarite. In 2020, de exemplu, proportia copiilor care consuma numarul minim recomandat de grupe alimentare era de doua ori mai mare in mediul urban (39%) decat in mediul rural (23%).

Conform estimarilor din raport, Romania a inregistrat un usor progres in privinta reducerii procentului de copii sub 5 ani cu retard de crestere, de la 11% in 2012 la 10% in 2020. In privinta emacierii moderate si severe la copiii sub 5 ani, estimarile sunt de 4% pentru perioada 2014-2020. Un usor progres se inregistreaza si la procentul de copii supraponderali din aceeasi categorie de varsta, acesta scazand de la 9% in 2012 la 7% in 2020.

Pentru a asigura fiecarui copil o alimentatie nutritiva, sigura si accesibila financiar, raportul indeamna guvernele, donatorii, organizatiile societatii civile si actorii din domeniul dezvoltarii sa lucreze cot la cot in vederea transformarii sistemelor alimentare, sanitare si sociale prin coordonarea unor actiuni cheie, printre care:

• Cresterea disponibilitatii si a accesibilitatii alimentelor nutritive – inclusiv a fructelor, a legumelor, a oualor, a pestelui si a alimentelor fortificate – prin stimularea productiei, a distributiei si a comercializarii lor.
• Implementarea standardelor si a legislatiei nationale cu scopul de a proteja copiii mici impotriva alimentelor si a bauturilor procesate si ultraprocesate nesanatoase si de a pune capat practicilor de marketing daunatoare care vizeaza copiii si familiile.
• Cresterea atractivitatii alimentelor nutritive si sigure prin multiple canale de comunicare, inclusiv prin platformele digitale, pentru a oferi parintilor si copiilor informatii coerente, usor de inteles.

Raportul noteaza faptul ca se pot inregistra progrese cu ajutorul investitiilor. In America Latina si Caraibe, de exemplu, aproape doua treime (62%) dintre copiii de 6–23 de luni au o dieta minim diversificata, in timp ce in Asia de Est si de Sud (24%), Africa de Vest si Centrala (21%) si Asia de Sud (19%), sub unu din patru copii mici beneficiaza de o dieta minim diversificata. In toate regiunile, sunt necesare investitii prin care sa se asigure tuturor copiilor alimentatia diversificata de care au nevoie pentru prevenirea oricaror forme de malnutritie si pentru a creste, a se dezvolta si a invata la potentialul lor maxim.

„Copiii nu pot supravietui sau creste doar cu calorii”, a declarat Fore. „Numai prin eforturile comune ale guvernelor, sectorului privat, societatii civile, partenerilor din domeniul dezvoltarii si sectorul umanitar si familiilor, putem transforma sistemele alimentare si putem garanta o alimentatie nutritiva si sigura, la un pret accesibil, pentru fiecare copil. Summitul ONU privind sistemele alimentare, ce va avea loc in curand, constituie o ocazie importanta de a pune bazele unor sisteme alimentare globale care raspund nevoilor tuturor copiilor”.

*Sursa foto: Freepik.com