Resursele materiale in sistemul educational din Romania- anul scolar 2009-2010
Procesul de restructurare a sistemului national de educatie, insotit de noile reglementari legislative din sfera educatiei, au condus la reorganizarea retelei unitatilor de invatamant din Romania. In prima etapa a procesului de restructurare a unitatilor de invatamant care a avut loc in perioada 1995-2002, si a continuat pana in anul 2009, numarul unitatilor educationale s-a redus cu peste 72%.
Noua configuratie a retelei de invatamant a fost corelata cu dimensiunea populatiei scolare si cu conditiile oferite de baza materiala existenta, in vederea asigurarii unui proces educational de calitate. Incepand cu anul scolar 2000-2001 in invatamantul prescolar, unitatile cu mai putin de 100 copii au fost transformate in sectii din cadrul grupurilor scolare. Acest proces continua si in prezent, conducand la diminuarea cu peste 8 mii unitati independente, in perioada 2000-2009.
Cu toate aceste transformari, in mediul urban functionau in anul scolar 2009-2010 mai multe gradinite, comparativ cu mediul rural, numarul acestora fiind corelat cu populatia de varsta scolara corespunzatoare acestui nivel educational (3-6 ani).
Din totalul gradinitelor, 1,7 mii erau unitati independente si 11,1 mii functionau ca sectii din cadrul grupurilor scolare. Structura unitatilor independente din invatamantul prescolar, pe tipuri de gradinite, se prezenta astfel: 38,0% gradinite cu program normal, 60,1% cu program prelungit si 1,9% gradinite cu program saptamanal si speciale.
Majoritatea gradinitelor cu program prelungit si a celor cu program normal au functionat in mediul urban (98,0%, respectiv 71,0%).
Din totalul salilor de clasa, din gradinite, folosite pentru copii, 96,9% apartineau unitatilor din sectorul public, iar dintre acestea, cele mai multe apartineau gradinitelor din mediul rural (53,9%).
In anul scolar 2009-2010, elevii din invatamantul primar si gimnazial isi desfasurau activitatea educationala in 4,6 mii de scoli, cu 2,2% unitati scolare mai putin comparativ cu anul scolar precedent. Acestea cuprindeau 75,4 mii sali de clasa si cabinete scolare, 8,4 mii laboratoare scolare, 3,1 mii sali de gimnastica si 0,9 mii ateliere scolare, precum si 3,0 mii terenuri de sport si 10 bazine de inot.
Alternativa particulara in invatamantul primar si gimnazial a aparut tarziu in acest nivel educational, primele scoli fiind inregistrate in anul 2000. In anul scolar 2009-2010 existau 36 de scoli particulare (20 unitati I-IV si 16 unitati I-VIII).
Reteaua invatamantului liceal cuprindea 1638 unitati independente (licee si grupuri scolare), structurate pe trei filiere, astfel: 34,4% in filiera teoretica, 54,6% in filiera tehnologica si 11,0% in filiera vocationala. Din totalul unitatilor, 96,4% apartineau sectorului public si 81,1% functionau in mediul urban.
In cadrul filierei tehnologice, cele mai multe unitati aveau profil tehnic (605 licee, adica 67,6% din total), fiind urmate de cele din profilul economic si administrativ (171 licee), agricol (53 licee), iar in cadrul filierei vocationale, cele mai multe unitati s-au inregistrat la profilul teologic (74 unitati).
In anul scolar 2009-2010, ponderea unitatilor cuprinse in reteaua invatamantului liceal din sectorul privat era de 3,6%. Baza materiala din invatamantul liceal, cuprindea 37,7 mii sali de clasa si cabinete scolare, 8,1 mii laboratoare, 1,5 mii sali de gimnastica, 4,5 mii ateliere scolare, 1,4 mii terenuri sportive amenajate si 9 bazine de inot.
Reteaua unitatilor scolare din invatamantul profesional era alcatuita din 98 unitati si grupuri scolare independente (in scadere cu 33,3% fata de anul scolar precedent), iar cea a invatamantului postliceal cuprindea 80 unitati (in crestere cu 1,3% fata de anul scolar 2008-2009). Aditional unitatilor independente, in invatamantul profesional existau 1,1 mii sectii in cadrul grupurilor scolare, iar in invatamantul postliceal doar 352.
In mediul urban au functionat 22,4% din totalul unitatilor independente cuprinse in invatamantul profesional si toate unitatile independente din invatamantul postliceal.
In anul scolar 2009-2010, baza materiala din invatamantul profesional cuprindea 1,3 mii sali de clasa si cabinete scolare, 161 laboratoare, 267 ateliere scolare si 34 sali de gimnastica.
Scolile postliceale dispuneau de 626 sali de clasa si cabinete scolare, 192 laboratoare, 44 ateliere scolare si 12 sali de gimnastica.
Anul universitar 2009-2010 a debutat in invatamantul superior din Romania cu o retea formata din 108 institutii care cuprindeau 624 facultati si colegii.
Sectorul public a cuprins 56 institutii de invatamant superior cu 417 facultati. Cele mai multe institutii de invatamant superior public isi au sediul in marile centre universitare din tara: 16 universitati (87 facultati) in Bucuresti, 6 universitati (42 facultati) in Cluj-Napoca, 5 universitati (37 facultati) in Iasi si 4 universitati (31 facultati) isi au sediul in Timisoara. Baza materiala proprie a invatamantului superior public era formata din 2,8 mii amfiteatre si sali de curs, 2,7 mii sali de seminarii si lucrari practice, 8,3 mii laboratoare, precum si un numar mare de ateliere, sali de sport si terenuri sportive amenajate.
Distributia in teritoriu a retelei universitatilor din sectorul privat urmareste aceeasi linie ca si cea din sectorul public, marile centre universitare reprezentand nucleele invatamantului superior din Romania. Astfel, in Bucuresti functionau 17 universitati private, in Iasi 6 universitati, 4 in Cluj-Napoca si 4 in Timisoara.
In anul scolar 2009-2010, in reteaua institutiilor de invatamant superior particular erau cuprinse 679 amfiteatre si sali de curs, 1582 sali de seminarii si lucrari practice, 574 laboratoare, dar si un numar de 18 ateliere, 63 sali de sport, 31 terenuri sportive si 4 bazine de inot.
Scolile postliceale dispuneau de 626 sali de clasa si cabinete scolare, 192 laboratoare, 44 ateliere scolare si 12 sali de gimnastica.
Anul universitar 2009-2010 a debutat in invatamantul superior din Romania cu o retea formata din 108 institutii care cuprindeau 624 facultati si colegii.
Sectorul public a cuprins 56 institutii de invatamant superior cu 417 facultati. Cele mai multe institutii de invatamant superior public isi au sediul in marile centre universitare din tara: 16 universitati (87 facultati) in Bucuresti, 6 universitati (42 facultati) in Cluj-Napoca, 5 universitati (37 facultati) in Iasi si 4 universitati (31 facultati) isi au sediul in Timisoara. Baza materiala proprie a invatamantului superior public era formata din 2,8 mii amfiteatre si sali de curs, 2,7 mii sali de seminarii si lucrari practice, 8,3 mii laboratoare, precum si un numar mare de ateliere, sali de sport si terenuri sportive amenajate.
Distributia in teritoriu a retelei universitatilor din sectorul privat urmareste aceeasi linie ca si cea din sectorul public, marile centre universitare reprezentand nucleele invatamantului superior din Romania. Astfel, in Bucuresti functionau 17 universitati private, in Iasi 6 universitati, 4 in Cluj-Napoca si 4 in Timisoara.
In anul scolar 2009-2010, in reteaua institutiilor de invatamant superior particular erau cuprinse 679 amfiteatre si sali de curs, 1582 sali de seminarii si lucrari practice, 574 laboratoare, dar si un numar de 18 ateliere, 63 sali de sport, 31 terenuri sportive si 4 bazine de inot.
Adauga tu primul comentariu: