Agresivitatea la copii: innascuta sau invatata?
Cand copiii sau adolescentii incep sa aiba comportamente violente, multi adulti tind sa ii eticheteze pe acestia drept „rai” sau „violenti”, sugerand ca aceste tendinte agresive sunt innascute. Este insa adevarat?
Un studiu recent publicat in Canada a incercat sa raspunda la aceasta intrebare, cu ajutorul a 555 perechi de gemeni. Studiul a aratat ca majoritatea comportamentelor agresive ale copiilor in varsta de 6 ani au la baza factori genetici comuni. Pentru majoritatea copiilor insa, comportamentele agresive se diminueaza in timp, pe masura ce cresc. Cresterea si scaderea frecventei comportamentelor agresive ale copiilor depind de factori de mediu, nu de genetica. Altfel spus, majoritatea copiilor au potentialul de a actiona violent, insa in functie de mediu (familie, scoala, grupul de prieteni), agresivitatea lor poate scadea sau poate creste.
Citeste si alte materiale pe aceeasi tema:
De ce isi lovesc parintii romani copiii
Disciplina exigenta ii face pe copii mai agresivi
Autorii arata ca:„Prea des uitam ca agresivitatea este o parte fundamentala din dezvoltarea timpurie sociala a copilului. Cele mai multe comportamente agresive fata de prieteni apar intre varstele 2 si 4 ani. Pe masura ce copilul creste, el invata cum anume sa isi gestioneze emotiile, cum sa comunce cu cei din jur si cum sa faca fata unui conflict. Devine capabil sa isi canalizeze impulsurile agresive indiferent daca acestea sunt proactive (initiate de copil) sau reactive (ca urmare la agresiunea unui alt copil).”.
Agresivitatea proactiva se refera deseori la comportamentele verbale sau fizice menite sa domine sau sa duca la obtinerea unui avantaj personal in defavoarea altora. Agresivitatea reactiva este un raspuns defensiv la o amenintare perceputa. Unii copii manifesta doar agresivitate reactiva, insa agresivitatea reactiva si cea proactiva sunt destul de strans asociate, aparand impreuna.
Studiul a aratat ca agresivitatea copiilor la varsta de 6 ani este influentata de factori genetici diferiti decat la varsta de 12 ani. Acest lucru sugereaza ca exista un proces de maturizare genetica, inclusiv privind abilitatile cognitive, precum planificarea, luarea deciziilor, autocontrolul si concentrarea atentiei.
Rezultatele studiului sugereaza si ca programele de interventie pentru reducerea violentei in randul copiilor ar trebui sa ia in considerare diferitele tipuri de agresivitate: proactiva sau reactiva. Pentru diminuarea violentei proactive, programele ar trebui sa se concentreze pe formarea valorilor prosociale ale copiilor, in timp ce pentru reducerea violentei reactive, scopul programelor ar trebui sa fie eliminarea situatiilor de victimizare (in care copiii sunt agresati verbal sau fizic).
*Sursa foto: Freegreatpicture.com
Sursa: ScienceDaily.com
Adauga tu primul comentariu: