“Intotdeauna se poate si mai bine”- Perfectionismul la parinti
“E bine, dar nu e perfect.” Aceasta este in esenta, atitudinea persoanelor perfectioniste fata de ...orice. Fie ca este vorba de curatenia si ordinea din casa, de notele sau temele copilului, de rezultatele obtinute de acesta la diverse concursuri, parintele perfectionist simte tot timpul ca “se poate mai bine”. Presiunea asupra propriei persoane: “Trebuie sa fiu un parinte perfect” se rasfrange si asupra celor din jur: “Copilul meu trebuie sa fie perfect”.
Cauzele pentru care parintii au tendinte perfectioniste:
- confundarea identitatii parintelui cu cea a copilului: “Esecul/succesul copilului meu este esecul/succesul meu.”
-teama ca fiul sau fiica lor nu va fi o persoana de succes daca nu este competitiv/a si nu tinde spre cele mai bune rezultate, de la cele mai mici varste, in toate domeniile.
-copilarie traita alaturi de un parinte perfectionist
Cum se comporta parintele perfectionist?
- verifica mereu temele copiilor si ii asculta pentru a-si da seama daca s-au pregatit pentru ziua urmatoare;
- atunci cand copilul greseste la un exercitiu sau intr-o activitate il pune sa repete de cateva ori pana se asigura ca a invatat;
- isi planifica foarte bine timpul astfel incat este mereu gata cu mancarea, curatenia, treburile de la serviciu si este mereu alaturi de copii cand au nevoie;
- nu accepta greselile, omisiunile sau replica “am uitat”, iar pentru acestea aplica deseori pedepse;
- devine ingrijorat sau nemultumit cand un copil care are doar Foarte Bine vine acasa cu un calificativ inferior si ii face cunoscut copilului acest lucru.
Care sunt efectele comportamentului asupra dezvoltarii copilului?
- copilul primeste mesajul ca trebuie sa fie perfect, iar daca asta nu se intampla, nu valoreaza nimic si nu este iubit de catre parinti;
- este afectata stima de sine a celui mic;
- esecul poate produce depresie sau reactii exagerate (tentative de suicid, fuga de acasa etc.)
- copilul poate dezvolta sentimente de furie fata de parinte, pornind de la frustrarea ca acesta niciodata nu va fi multumit de copil;
- copilul poate deveni la randul sau perfectionist sau, dimpotriva, mai ales la adolescenta, se poate revolta impotriva parintelui, adoptand comportament de risc;
- apare teama de esec si tendinta de a evita provocarile, din care copilul ar avea de castigat, invatand lucruri noi;
- anxietatea cauzata sentimentului de a fi in permanenta evaluat si criticat poate da nastere la tulburari de anxietate si atacuri de panica.
Recomandari pentru parintele perfectionist
1. Evalueaza-ti propriile asteptari fata de copil si incearca sa intelegi care sunt motivele pentru care ai o atitudine perfectionista fata de copil.
Iti recomandam urmatorul exercitiu
Deseneaza pe o foaie de hartie trei coloane: “Ce asteptari am de la copilul meu?”,”Care sunt beneficiile pe care le obtine copilul daca imi indeplineste asteptarile?”si “Care sunt beneficiile mele daca imi sunt indeplinite asteptarile?”
Completeaza-l si la final, analizeaza coloana “Beneficiile mele”. Care sunt cele mai frecvente beneficii pe care le obtii tu? Care sunt cele mai frecvente emotii pe care le-ai mentionat? Astfel vei intelege ce sta la baza atitudinii tale perfectioniste fata de copil. Poti merge mai departe cu exercitiul, incercand sa gasesti si alte modalitati prin care poti obtine aceleasi beneficii. (Pentru exemplul de mai jos: “Pot fi mai linistit cu privire la viitorul copilului meu daca ii ofer ocazia sa se perfectioneze intr-un domeniu pe care il prefera si pentru care are aptitudini”- astfel, cerinta de a excela la toate materiile poate fi inlocuita cu una mai realista.)
| Asteptarile mele fata de copil |
Beneficiul copilului | Beneficiul meu ca parinte |
| Ex.: Ma astept sa invete foarte bine la scoala, la toate materiile |
Avand rezultate bune la scoala, copilul meu va avea acces la o educatie de calitate si va avea un viitor promitator |
Sunt mai linistit cu privire la viitorul copilului meu si sunt mandru de el |
| Ex.: Sa pastreze tot timpul ordinea in camera lui | Invata sa fie ordonat si organizat si are tot timpul o camera frumoasa |
Nu trebuie sa fac eu mereu curat in locul lui, nu trebuie sa imi fac griji ca ma va pune intr-o lumina proasta in ochii eventualilor oaspeti. |
2. Invata sa separi meritele copilului de meritele tale: rezultatele copilului tau (pozitive sau negative) sunt ale copilului tau. Parintii ofera copilului sprijin in obtinerea performantei, dar aceasta nu ar fi fost posibila fara efortul depus de copil.
3. Evita sa il compari pe copilul tau cu alti copii, precum si pe parintii care fac acest lucru. Cunostem cu totii situatiile in care, intalnindu-te cu alti parinti, asculti povesti despre cursurile extrascolare pe care le urmeaza copiii acestora, despre talentele lor sau despre rezultate la diverse concursuri. Evita sa compari rezultatele acestora cu rezultatele propriului copil, amintindu-ti ca fiecare persoana are diferite calitati si capacitati.
4. Evita sa iti conditionezi iubirea fata de copilul tau de rezultatele pe care le obtine in mediul scolar ori social. Acest lucru inseamna sa iti imbratisezi copilul si sa il incurajezi si atunci cand ia primul loc la un concurs, si atunci cand ia ultimul loc.
5. Gandeste-te care sunt lucrurile pe care le poti controla si care sunt cele pe care nu le poti controla, precum si lucrurile de care nu esti responsabil ca parinte. De exemplu, nu poti controla comportamentul copilului la scoala, cand nu se afla in prezenta ta. Asadar, nu te poti simti responsabil pentru comportamentele sale neadecvate. Responsabilitatea ta consta in a discuta despre ele si a-l invata cum sa le evite pe viitor.
6. Citeste despre alegerile extreme pe care parintii perfectionisti le pot face, din dorinta de a avea copiii”perfecti”, in articolul despre Amy Chua, cunoscuta si ca Tiger Mom, dupa publicarea memoriilor sale, Battle Hymn of the Tiger Mother.
Asadar, perfectionismul parintilor se incadreaza cu brio in randul atitudinilor care au la baza intentii bune, dar efecte negative asupra celor din jur. Daca iti propui sa te “vindeci” de perfectionism, ai mai multe sanse sa devii un parinte relaxat si sa ai un copil mai fericit. Crezi ca esti un parinte perfectionist?
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum putem preveni intensificarea conflictelorConflictele si neintelegerile sunt parte din viata de zi cu zi intre-un cuplu, insa indiferent care ar fi motivele ce stau la baza, important este sa reusim sa gasim solutii impreuna.
-
Ce inseamna inflorirea psihologica si cum o putem incurajaConceptul de ”inflorire psihologica” este unul multidimensional, propus de psihologia pozitiva in care se pune accent pe dobandirea fericirii si a starii de bine, a satisfactiei cu viata, a avea sanatate fizica si mentala, un sens si o semnificatie in viata, caracter si virtuti si relatii sociale aarmonioase.
-
Semne care indica faptul ca esti un parinte inteligent emotionalCine sunt parintii ideali? Exista o multime de carti si articole despre cum sa devii un parinte mai bun, iar toate resursele pe care le gasesti au in comun inteligenta emotionala. A creste copii inteligenti emotional incepe cu a fi un parinte inteligent emotional.
Comentează:
-
Zaharia Mihaela
05.02.2013 - 15:27
Eu am impresia ca daca o persoana perfectionista s-ar opri putin si s-ar uita cu onestitate in sufletul ei ar descoperi ca actiunile exterioare (inclusiv asteparile asupra propriului copil) nu ii sunt decat o fuga de convingerea inconstienta cum ca "nu e in stare". Care e posibil sa nu fie valabila, persoana fiind intr-adevar foarte capabila (fireste, nu chiar in TOATE domeniile). Si atunci de ce depune atata efort sa nu cumva sa fie altfel decat perfecta si ea si copilul ei? Pentru ca ... exista o voce inconstienta care ii spune ca daca nu e perfecta nu poate fi iubita - nici macar de ea insasi. Pentru ca n-a aflat inca si n-a simtit ca iubirea de sine e neconditionata. Am eu impresia ...
-
Ionescu Gabriela
25.01.2013 - 08:54
Persoanele perfectioniste nu sunt niciodata fericite si linistite, cred ca asta e cel mai mare dezavantaj. Chiar daca obtin un rezultat foarte bun, nu apuca sa se bucure prea mult de succes, pentru ca urmeaza altceva, un alt proiect care trebuie sa iasa din nou "perfect". Cred ca este obositor si pentru parinte sa aiba un asemenea comportament, dar si pentru copil, care se poate simti presat si stresat in permanenta.
Vezi toate comentariile