Educatia ecologica
Inima oamenilor, departe de natura, devina aspra; lipsa de respect pentru creaturile vii a dus rapid la lipsa de respect fata de oameni. (Luther Standing Bear)
Curiozitatea debordanta a copiilor din primii ani de viata se poate manifesta si fata de natura, daca parintii si ceilalti adulti din viata celor mici permit acest lucru. Educatia ecologica se bazeaza pe experientele din primii ani de viata. Aceste experiente joaca un rol foarte important in formarea atitudinilor, a valorilor si a comportamentelor pe care le va avea copilul pe tot parcursul vietii (de exemplu, daca il invatam pe copil de mic sa nu arunce pe strada ambalaje, ci in cosurile de gunoi, comportamentul lui va fi acelasi si peste 10-20 de ani).
Din pacate, copiii petrec din ce in ce mai putin timp in natura, specialistii ajungand sa vorbeasca despre deficitul de natura, fenomen care poate explica numarul mare de probleme emotionale si de comportament in randul copiilor. Parintii si cadrele didactice au rolul de a permite copiilor sa petreaca mai mult timp in aer liber si in natura, punand accentul pe educatia ecologica.
Educatia ecologica trebuie sa inceapa de la cele mai mici varste pentru ca:
- cei mici isi dezvolta un sentiment de respect si preocupare fata de mediul natural
- interactiunile pozitive cu mediul natural sunt parte dintr-o dezvoltare sanatoasa a copiilor
Copiii apropiati de natura deseori sunt mai veseli, mai plini de viata si mai curiosi, iar educatia ecologica din primii ani de viata ai copiilor ar trebui sa se bazeze pe curiozitate si descoperire.
Cum poti incepe educatia ecologica?
Incepe cu experiente simple. Copiii invata cel mai bine pe baza experientei, a ceea ce deja ii este familiar si confortabil. Plimbarile in natura, iesirile in parc, admiratul unui apus, a unor pasari sau animale pot fi experiente simple, dar pline de invatatura.
Ofera experiente frecvente si pozitive in natura. Zi de zi, cauta sa iesi cu copilul tau in natura. Simtiti iarba, insectele, razele soarelui, picaturile de ploaie, mangaierea frunzelor etc.
Invata-l denumirile plantelor, insectelor si animalelor.
Pe langa investigarea amanuntita a naturii poti transforma oricand locul de joaca al copilului intr-un loc in care sa faci educatie ecologica. Foloseste-te de pamant, pietricele, frunze, nisip si alte elemente care pe langa faptul ca fac parte din natura, sunt si o componenta importanta a educatiei senzoriale.
Concentrati-va pe a experimenta si a investiga mai degraba decat pe predare. Lasa-l pe copil sa exploreze si sa descopere pe cont propriu natura, oferindu-i raspunsuri atunci cand ti le cere.
Modeleaza comportamentele si atitudinile de respectare si valorizare a mediului inconjurator. Vorbeste cu copilul despre Pamant ca despre „casa” in care locuiesc toti oamenii. Asa cum avem grija de propria locuinta, asa este bine sa avem grija si de planeta..
Invata-ti copilul „The four Ls of learning about living creatures”, adica „Cei 4 L ai invatarii despre creaturile vii”:
- Look at them - priveste-le
- Learn about them - invata despre ele
- Let them go - lasa-le sa plece
- Leave them alone - nu le deranja
Modeleaza comportamentele prietenos fata de insecte. Spre exemplu, la vederea unui paianjen, prima reactie a majoritatii ar fi sa incerce sa il omoare. Poti modela un comportament mai prietenos de genul: „Oh, acesta este un prieten de-al nostru. A venit din nou in vizita se pare.”. Ulterior il puteti indeparta cu un borcan si il puteti scoate afara, in mediul sau natural de viata.
Informati-va impreuna despre riscurile pe care le prezinta pentru oameni anumite insecte, animale sau plante. Vorbeste-i copilului despre acestea, fara a incerca sa il sperii foarte mult astfel incat sa le evite cu totul. Cateva reguli simple il pot mentine pe copil in siguranta atunci cand sunteti in natura: nu mancam fructe sau plante salbatice, nu punem mana pe insecte necunoscute, doar le observam, nu parasim grupul din care facem parte etc.
Invata-ti copilul sa fie observator al naturii si al vietatilor.
Cei mici deseori dezvolta legaturi emotionale fata de ceea ce le este confortabil si familiar. Daca ne dorim sa ii ajutam sa isi dezvolte o conexiune cu natura, atunci trebuie sa ii expunem cat mai mult la mediul natural. Astfel de experiente reprezinta esenta educatiei ecologice. In primii ani de viata ea se reflecta prin explorarea si bucuria descoperirii naturii inconjuratoare sub indrumarea adultilor.
Nu doar parintii pot fi indrumatori ai copiilor, ci si acestia la randul lor isi pot influenta parintii din punct de vedere al comportamentului si al atitudinilor. Multi copii invata la scoala despre reciclare, importanta copacilor sau poluare, venind acasa bucurosi sa impartaseasca din informatiile invatate la scoala :).
*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/34547181@N00/8701848365/
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Ce este fotbalul?Celor mai multi dintre noi le poate parea o intrebare banala, cu un raspuns foarte simplu. Este un joc intre doua echipe, la care castiga cea mai buna. Are multi suporteri, iar fiecare meci genereaza multa adrenalina.
-
Siguranta copiilor – cum gestionam libertatea de actiune si grija pentru prevenirea pericolelor?Copiii invata cel mai bine prin experiente si joaca. De aceea, cu cat beneficiaza de mai multe experiente noi, cu atat devin mai pregatiti pentru viata.
-
Cum ii invatam pe cei mici sa pretuiasca natura?Discutiile despre cat de esential este sa protejam natura, sa ne asumam un comportament responsabil si sa adoptam obiceiuri ecologice inca din copilarie nu sunt deloc noi.
Adauga tu primul comentariu: