Mami, nu mai esti frumoasa!
Avea Irina 2 ani si ceva, cand ma vede pe mine in oglinda, fardandu-ma (e drept ca faceam sportul asta foarte rar) si ma intreaba:
Mami, ce faci?
Eu: Ma fardez, mama.
Irina: De ce?
Eu: Ca sa fiu frumoasa.
Seara, ma demachiam si vine Irina, se uita la mine si panicata striga:
Mami, ce faaaaci?
Eu: Ma demachiez, mami.
Irina: O, nu! Dar mami! Nu mai esti frumoasa!!! (si da sa planga!)
Concluzia: aveti grija ce explicatii dati :). Apoi i-am facut erata...
Autor: Ela Musat
Imi dau seama ca e foarte greu sa ma descriu... Cred ca ar fi trebuit sa o intreb pe Irina…Ea intodeauna stie ce sa spuna… Dar ea ar fi spus niste cuvinte foarte frumoase si as fi parut perfecta... Dar daca ma gandesc bine… E ce am facut eu cel mai bine in viata: ca sunt mama a doua fete perfecte, Irina, 4 ani si Ioana, un an si jumatate. Ca sa pastrez cuvintele Irinei, scriu pe un blog: http://irinamusat.blogspot.ro/
Intelepciunea Irinei continua si pe paginile urmatoare. Da click pe butoanele de mai jos ca sa citesti si alte intamplari haioase.
Nunta
La 3 ani si 3 luni
Gaseste Irina in fundul unui dulap niste flori de nunta de pus in piept nuntasilor.
Le insira pe tot patul si imi spune ca face o nunta.
Eu o intreb: Si cine se marita?
Ea: Tata!
Eu: Mami, tati se insoara, daca e (baietii se insoara fetele se marita)... si cu cine se insoara tati?
Irina uitandu-se smechereste la mine cu ochii usor micsorati: cuuuuu mama!
(Zambesc) a nimerit-o...atat ii trebuia lui tata sa nu se insoare cu mama, mai ales acum dupa ce i-am facut 2 copiii... dar revin si intreb:
Si se mai marita cineva?
Irina: Da! Nasa cu inutz, bunica cu.... bunicul.
Eu vazand ca e alai mare intreb: Si.. altcineva?
Irina: Eu ! si eu!
Eu: Dar tu, cu cine?
Ea dupa o mica pauza (cautand probabil in familie pe cine sa mai caute) si apoi zambeste ca isi da seama care e perechea ei: cu Ioana!!!
Speechless
La 3 ani
Eram la IKEA unde Irina s-a imprietenit cu un cuplu (tipa gravida) .. i-a tot animat, a glumit, povestit (tot din casa) le-a cantat, facut poze etc.
La un moment dat dat tipul o intreaba: Da' tu cu cine semeni ca esti asa frumoasa?
Iar ea (draga de ea) raspunde:
Cu TATA!
Unicolor
La 3 ani
La noi laptele e un adevarat ritual....cand trebuie sa fac laptele ma duc si intreb sefa: in ce biberon vrei?
Irina: Verde.
Ma duc, ma intorc cu biberon verde, capac verde.
(Pentru intelegere, la noi biberoanele sunt verzi si roz, dar de cele mai multe ori le-am folosit inversand capacele, asa ca avem biberon verde si capac roz si viceversa)
Cand vede Irina biberonul: Aaa.... nuuuuu.. Eu vreau capac roz!
Eu ma incrunt:
Ai zis verde am pus tot verde, nu discut!
Ne mataim un pic, eu amenint ca arunc laptele daca nu-l vrea asa.
Atunci ea, resemnata: Dar, mama, ....se asorteaza asa?
Eu: Da, mama!... (imi venea sa rad ca aflasem problema) se asorteaza, e uni.
Comportament
La 3 ani si jumatate
Intr-o zi, cand plecam de la gradi, stand in poarta, si-a luat la revedere de la un coleg (mai drag) si l-a pupat pe... gura.
Acasa i-am facut teorie: doar mamicile cu taticii se pupa pe gura, tu esti copil, cand o sa fii mare gasesti un tatic si doar cu el te pupi...etc... bla bla bla vreo 2-3 minute. Irina asculta.. si ridica umerii, ofteaza si zice:
Nu stiu cum sa ma mai port cu copiii....
Religia in viziunea Irinucai
La 3 ani si jumatate
Pentru inceput, fac precizarea ca Irinucai nu i-am explicat pozitia femeii in ortodoxie :).
Intr-o seara, Irina, dupa ce recita o varianta mai scurta (si usor adaptata de catre ea) a rugaciunii inger-ingerasul meu, trage concluzia:
In numele mamei, a fiului duh, amin.
Alfabet
La 3 ani si jumatate
O conving eu la un moment dat pe Irinuca sa nu ne jucam inca cu Scrabble ca sa il avem (intreg) un pic mai incolo...cand mai crestem.. asa ca ne jucam cu o carte de povesti unde imi arata ce litere stie.
Problema era ca ea stie literele de tipar si aici majoritatea erau mici.. dar recunoaste cateva...
Eu: asta ce e?
Irina: I de la Irina!
Eu: Dar asta?
Irina: O - e in Ioana..
.... ( mai multe)
Eu: Asta ce e ? (era un T dar cu un scris stilizat - exact ca o cruce mica)
Irina: Sta... se uita.... ridica o spranceana.. apoi zice vesela dintr-o data:
Doamne-Doamne !
Pentru carduri...
(Desenul este realizat de Irina, 100% conceptie si realizare si o reprezinta pe ea intre manuta-tata si manuta-mama, amandoi parintii avand ochelari, iar mama avand mai multe gene.)
La 2 ani si 10 luni
Eu o anunt pe Irinuca: Maine mami lucreaza!
Irina: Si stam cu bunica?
Eu: Da.
Irina: Deci maine mami si tati lucreazaaaaa.
Eu: Da, iubita asa e... Dar tu stii de ce mami si tati se duc la serviciu?
Irina: Da! Ca sa aiba carduri !
Iepuras
La 3 ani si 10 luni
Strigam eu la copiii mei aflati in dormitor sa vina:
Iepurasi, haideti la mama!
Vine repede Irina la mine, plina de atitudine si imi spune:
MAMA, tati NU E iepuras!
Eu: Dar, mami, eu nu il strigam pe tata, ci pe voi doua!
Irina (si mai impaunata): Dar mami, ti-am zis! TATI nu e iepuras!
Eu, vazand atata determinare, imi propun sa merg in directia dorita de ea:
Bine, Irina, tati nu e iepuras, am inteles, dar ce e?
Irina (ia o pozitie mandra): Tati e un DOMN!
pam pam!
Autor: Ela Musat
Imi dau seama ca e foarte greu sa ma descriu... Cred ca ar fi trebuit sa o intreb pe Irina…Ea intodeauna stie ce sa spuna… Dar ea ar fi spus niste cuvinte foarte frumoase si as fi parut perfecta... Dar daca ma gandesc bine… E ce am facut eu cel mai bine in viata: ca sunt mama a doua fete perfecte, Irina, 4 ani si Ioana, un an si jumatate. Ca sa pastrez cuvintele Irinei, scriu pe un blog: http://irinamusat.blogspot.ro/
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este important
Modul in care ii raspunzi la intrebari copilului tau
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitate
Adauga tu primul comentariu: