De la criza medicala provocata de COVID-19 la criza umanitara

Cele mai multe drame ale copiilor din tara noastra pornesc din saracie, iar acest fenomen este cu atat mai evident acum, in mijlocul crizei COVID-19. Mii de familii sunt pe cale sa se destrame, iar vietile copiilor lor raman ireversibil afectate de lipsuri, boli si nesiguranta. Odata cu aceasta pandemie, in Romania creste numarul copiilor care traiesc in conditii de saracie extrema. Initiativele aprobate pana acum — posibilitatea accesarii somajului tehnic, potentiala amanare a ratelor si altele — sunt binevenite pentru multi romani, insa nu ii ajuta pe cei din comunitati marginalizate. Propunem sase masuri in sprijinul celor mai saraci si vulnerabili romani.

Unde ne aflam

Pandemia cauzata de COVID-19 se manifesta prin pierderi de vieti omenesti, prin crize de ordin medical si economic, cu efecte directe in intreaga societate. Simultan, suntem chemati sa raspundem urgent crizei umanitare aparute pentru ca populatii deja vulnerabile — familii sarace, monoparentale sau cu multi copii, tineri care ies din protectia statului — isi vad optiunile de trai independent sever diminuate.

Pana la 06.04.2020, conform Ministerului Muncii, au fost suspendate 952,929 contracte de munca si 187,548 de contracte au fost incetate. Toate acestea, pe un fond de vulnerabilitate deja alarmant: conform Eurostat, in 2018, 38.1% dintre copiii Romaniei traiau in saracie severa, expusi riscului de separare familiala. In climatul general cauzat de COVID-19, saracia este una dintre cele mai grave probleme sociale. Copiii familiilor din comunitati marginalizate, si asa greu incercati de saracie, vor fi cei mai afectati de incertitudine, de lipsa hranei si a unei locuinte, de lipsa conditiilor minime de igiena. Actuala criza risca sa ne arunce in trecut, intr-o Romanie cu sute de mii de copii uitati in saracie, disperare si nevoi. Masurile care ar trebui adoptate de organismele abilitate ale Statului Roman sunt cu atat mai urgente. Romania de maine va arata asa cum o pregatim astazi.

Suceava, Arad, Neamt, Hunedoara, Bucuresti, Timis si Brasov sunt cele mai mari focare de COVID-19, cu peste 2.560 de cazuri cumulate, iar copiii si familiile de aici au nevoie de sprijin in cel mai scurt timp. Nevoile urgente ale familiilor care traiesc in saracie extrema sunt achizitia de alimente, bunuri de stricta necesitate, produse de igiena, dar si plata chiriei si a cheltuielilor de intretinere sau a utilitatilor. Structurile administrative ale acestor judete dispun de evidente ale familiilor afectate de saracie extrema si este necesar ca, in aceste luni, sa aloce fonduri pentru acoperirea acestor cheltuieli. Hope and Homes for Children Romania are capacitatea sa ofere ajutor de urgenta pentru acoperirea cheltuielilor pentru 500 de copii, tineri si familii din cele 11 judete in care dezvoltam programe la acest moment.

Ce putem face

Propunem urmatoarele sase masuri urgente:

1. Instituirea de catre Guvernul Romaniei a Programului National de Tichete Sociale de Urgenta ca una dintre cele mai eficiente metode de a acoperi nevoile urgente ale familiilor care traiesc in saracie extrema. Mecanismul de alocare si diseminare a acestor tichete la nivel national poate utiliza infrastructura Directiilor de Protectie a Copilului si a Serviciilor Publice de Asistenta Sociala care opereaza la nivel local si judetean, prin utilizarea evidentelor acestor directii cu privire la familiile care traiesc in saracie extrema, sau fara venituri.

2. Realizarea urgenta de Module de Igiena Minimala in toate comunitatile care nu au acces la apa curenta. Acestea pot intra in atributiile primariilor, prin serviciile publice de asistenta sociala, iar fondurile necesare productiei, montarii, aprovizionarii si mentenantei acestora ar putea fi alocate prin fondurile structurale disponibile pentru Romania din partea Uniunii Europene. Modulele de Igiena Minimala sa fie racordate la utilitati de administratiile locale si sa includa dusuri, chiuvete, masini profesionale de spalat haine si uscatoare. Aproape un milion de oameni nu au acces la utilitati esentiale (apa curenta, electricitate, gaze naturale, etc.), nici vreo minima infrastructura, iar riscul lor de imbolnavire este extrem.

3. Publicarea de urgenta, de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si autoritatea de resort, a procedurii aplicate copiilor care vor avea ambii parinti confirmati cu COVID-19. Procedura ar trebui sa prevada personal pregatit sa gestioneze aceste situatii, echipamente de protectie si dezinfectanti pentru personal si copiii beneficiari, protocoale cu spitalele, protocoale de testare, spatii/dotari in care copiii sa poata fi pusi sub observatie sau carantina in cazul in care parintii sunt diagnosticati pozitiv.

4. Infiintarea in regim de urgenta de locuri de cazare in Centre de Carantina Pilot pentru copii, in judetele focar de COVID-19. Variante de imobile care pot fi utilizate in acest scop: hoteluri de mici dimensiuni, pensiuni, apartamente, locuinte de serviciu.

5. Angajarea in regim de urgenta, la nivelul fiecarui judet, de asistenti maternali si persoane care pot prelua, in plasament simplu, copiii cu ambii parinti confirmati cu COVID-19. Procedura ar trebui urgentata mai ales in judetele care sunt focare majore.

6. Instituirea de catre Guvernul Romaniei a Pachetului National de Sprijin de Urgenta pentru tinerii care au iesit in ultimele 6 luni din sistemul de protectie speciala sau vor iesi pana la final de an, acestia fiind lipsiti de resurse materiale sau alte forme de sprijin pentru asigurarea bunurilor de stricta necesitate sau a locuirii. Alocarea unei sume lunare, transferate lunar fiecarui tanar care paraseste sistemul de protectie, cel putin pana la finalul anului 2020, ar putea acoperi cheltuielile de baza ale acestora, pana in momentul in care vor putea accesa piata muncii.

Finantarea acestor proiecte este posibila inclusiv prin redirectionarea de urgenta a unor sume din cadrul fondurilor europene disponibile pentru Romania.

Izolarea impusa de criza COVID-19 exacerbeaza riscul de violenta, abuz si neglijare asupra copiilor si favorizeaza violenta domestica. Ca o consecinta a distantarii sociale si a izolarii, familiile care oricum se luptau sa ramana impreuna sunt lasate fara acces la servicii de sanatate, cu presiuni greu de suportat, datorate lipsurilor cronice de bunuri de prima necesitate si hrana. Au acces foarte redus la servicii de baza — toate acestea cresc riscul de separare a copiilor de parintii lor. Pe masura ce ne luptam sa facem fata crizei si sa controlam pe cat posibil continuitatea si aprovizionarea cu cele necesare a sistemului de sanatate, exista riscul real ca alte servicii esentiale, oferite de asistenti sociali, mediatori comunitari si voluntari, sa fie considerate mai putin relevante.

Sprijinul dumneavoastra concret in asumarea si aprobarea acestor masuri este esential in evitarea crizei umanitare ce o va urma, poate imperceptibil acum, pe cea medicala prin care trecem.

Cu consideratie,

Stefan Darabus

Hope and Homes for Children

Director Regional, Europa Centrala si de Sud

*Sursa foto: Freepik.com