Raport Save the Children: Romania se confrunta in continuare cu o situatie ingrijoratoare la capitolul „mame minore”, casatorii timpurii si lipsa accesului la educatie

• Singapore, Suedia, Finlanda, Norvegia si Slovenia sunt tarile in care copiii au cea mai buna copilarie.
• Romania a urcat trei locuri fata de raportul global din 2018 (51 fata de 54 in 2018 si 52 in 2017), dar sta in continuare critic la indicatorul „mame minore”, casatorii timpurii si lipsa accesului la educatie.

Romania ocupa locul 51 din 176 in ceea ce priveste siguranta vietii copilului, in urma unor tari ca Tunisia, Oman sau Kazahstan, obtinand scoruri similare la indicatorii care privesc drepturile copilului – neparticipare la educatie, casatoriile timpurii, nasterile in randul adolescentelor - cu Mauritius, Cuba ori Sri Lanka. Sunt date critice, care apar in ultimul raport Save the Chidren.

Raportul evalueaza 176 de tari din perspectiva unor aspecte ca: rata mortalitatii sub varsta de 5 ani, procentul copiilor cu o crestere amenintata de malnutritie, lipsa accesului la educatie in randul copiilor de varsta scolara, procentul adolescentelor intre 15 si 19 ani aflate intr-o casatorie sau concubinaj, rata natalitatii la adolescente (nasteri la 1.000 de fete intre 15 si 19 ani) si incidenta violentei extreme (migratia ca urmare a unui conflict militar si rata omuciderilor in randul copiilor).

Dintre cei opt „factori care pun capat copilariei” examinati in raport, stramutarea din cauza conflictelor este singurul cu o evolutie ascendenta, numarul oamenilor stramutati fortat in prezent fiind cu 30,5 de milioane mai mare decat in 2000, reprezentand o crestere de 80 de procente.

Singapore, Suedia, Finlanda, Norvegia si Slovenia se afla in fruntea clasamentelor din perspectiva protectiei oferite copiilor sai.

Progresele cele mai notabile au fost realizate in unele dintre cele mai sarace tari ale lumii, Sierra Leone inregistrand cele mai mari imbunatatiri din 2000 incoace, urmata de Rwanda, Etiopia si Niger. Republica Centrafricana se afla pe ultimul loc, iar Niger (in pofida progreselor recente) si Ciad se situeaza pe penultimul si antepenultimul loc, fiind, astfel, tarile in care copilaria se confrunta cu cele mai mari amenintari.

Helle Thorning-Schmidt, CEO al Save the Children International, a remarcat progresele inregistrate, dar si necesitatea unor eforturi mai mari pentru copiii lumii: „Acum o suta de ani, in urma unuia dintre cele mai devastatoare razboaie din istoria omenirii, fondatoarea Save the Children, Eglantyne Jebb, a elaborat Declaratia privind Drepturile Copilului. Astazi, copiii sunt mai sanatosi, mai prosperi si mai bine educati decat oricand inainte. Desi progresele au fost remarcabile, milioane de copii sunt in continuare privati de copilarie. Trebuie sa depunem eforturi permanente pentru a ajunge pana la ultimul copil si pentru a ne asigura ca toti se bucura de copilaria pe care o merita. Guvernele pot si trebuie sa faca mai mult pentru a-i oferi fiecarui copil cel mai bun debut posibil in viata. Sunt necesare investitii mai mari si mai multa concentrare daca ne dorim ca fiecare copil sa se bucure de o copilarie sigura, sanatoasa si fericita.”

Copilaria in Romania, marcata de vulnerabilitati

Romania a urcat trei locuri fata de raportul global din 2018 (51 fata de 54 in 2018 si 52 in 2017), inregistrand o situatie mai buna pentru indicatorul privind rata mortalitatii copiilor sub 5 ani, de la 9,0 la o mie de nasteri2 la 7,8 la mia de nasteri3, insa departe, in continuare, de media tarilor din Uniunea Europeana – 4,1‰.

1. Mortalitatea sub varsta de cinci ani

Lipsa serviciilor medicale in mediul rural, o alimentatie deficitara, precaritatea accesului la apa potabila si un nivel scazut de educatie neonatala al parintilor reprezinta riscuri majore in cresterea si ingrijirea nou-nascutilor si a copiilor sub 5 ani. Acestea conduc la un numar mare de decese ale copiilor sub cinci ani – 7,8 la o mie de nasteri, la mare distanta de media europeana de 4,1‰.

Acest capitol inregistreaza, totusi, pentru al doilea an consecutiv, un progres fata de valoarea din raportul din 2017 (11,1 decese la mia de nasteri) si din cel al anului 2018 (9,0 ‰).1 O imbunatatire mai accentuata a situatiei la acest capitol, fara insa sa insemne o apropiere de rata medie a Uniunii Europene, a inregistrat si rata mortalitatii la copiii sub 1 an, cu o evolutie de la 10,1‰ in 2011, la 6,7‰ in 2017. Media europeana este de 3,6‰.

2. Copii cu copii – riscurile sarcinii in adolescenta

Educatia pentru sanatatea sexuala si a reproducerii constituie cel mai ignorat aspect al protectiei si educatiei in randul copiilor, rata nasterilor inregistrate in randul adolescentelor intre 15 si 19 ani pastrand un nivel in masura sa provoace o mare ingrijorare. Romania inregistreaza 33,7 de nasteri la 1.000 de adolescente. In Europa, doar doua state prezinta o situatie mai grava: Bulgaria si Georgia, cu valori de 40,3, respectiv 47,13 de nasteri, tari in care educatia pentru sanatate sexuala este descurajata sistematic. Intrucat Romania se confrunta cu un numar mai mare de nasteri in adolescenta decat state precum Rwanda (26,8), Trinidad Tabago (31), Uzbekistan (16,7), Albania (20,7), Bahamas (28), Botswana (31,7), Burundi (27,4), Mauritius (26,9), Djibouti (19,4), India (24,5), Tunisia (7,6) sau Algeria (10,4), elaborarea si implementarea de indata a unui plan de actiune in acest domeniu trebuie considerate urgenta nationala pentru autoritatile publice centrale si locale.

In 20172, 2.306 fete sub 15 ani si 6.848 de fete cu varsta intre 16 si 18 ani devenisera mame. Datele Salvati Copiii Romania, obtinute in urma unei anchete sociologice de teren realizate in 2017, arata ca sase din zece mame adolescente nu au avut niciodata acces la informatii privind sanatatea reproducerii sau educatiei sexuale, iar sapte din zece nu au beneficiat niciodata de planificare familiala.

3. Impactul devastator al casatoriilor timpurii

Casatoria inainte de varsta de 18 ani reprezinta o incalcare a drepturilor copiilor si nu este acceptata de legislatiile multor tari din Europa si din lume. Casatoria timpurie are consecinte devastatoare pentru viata unei fete, a carei copilarie se termina mult prea curand, prin intrarea fortata in perioada de maturitate si maternitate, inainte de a fi pregatita din punct de vedere fizic si mental. Ele se simt adesea lipsite de putere si sunt private de dreptul la sanatate, educatie si siguranta. Casatoria timpurie ii afecteaza, de asemenea, si pe baieti, insa intr-o masura mult mai redusa decat in cazul fetelor.

In privinta acestui indicator, Romania nu reuseste nici in acest an sa iasa din zona de risc, desi legislatia permite casatoria doar intre majori, copiilor mai mari de 16 ani fiindu-le permisa doar in cazuri exceptionale, in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui si cu autorizarea din partea instantei de tutela. Astfel, in Romania, cu date care cuprind si anul 2018, 6,7% dintre adolescentii cu varsta intre 15 si 19 ani s-au casatorit, procent mai ridicat decat cel din tari precum Algeria (3,1), Tunisia (1,2), Ghana (6,4), Namibia (5,4), Kazahstan (6), Mongolia (4,9) ori Djibouti (2,6).

4. Lipsa educatiei ca factor de mentinere a copiilor captivi in saracie

La indicatorul copii in afara sistemului de educatie in ciclurile primar si secundar1, Romania se confrunta in mod serios cu aceasta problema, cu un procent in descrestere nesemnificativa fata de raportul anterior – de 13,8, fata de 13,9. E de retinut ca, in 2017, procentul era de 12,1. Mentionand comparatia cu toate statele europene, nu doar cu cele care fac parte din Uniunea Europeana, Romania este depasita doar de Moldova, cu o rata a neparticiparii scolare de 17%.

Conform datelor prelucrate ale Institutului National de Statistica (INS), in anul scolar 2017-2018, 287.493 de copii din Romania, cu varsta intre 7 si 17 ani, nu urmau nicio forma de invatamant, iar in anul scolar 2016-2017, 26.850 de copii din ciclul primar si gimnazial si 19.116 de liceeni sau elevi ai invatamantului profesional au abandonat scoala.

Desi Legea 1/2011 privind educatia nationala prevede, in mod imperativ, in art. 8, ca „Pentru finantarea educatiei nationale se aloca anual din bugetul de stat si din bugetele autoritatilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”, acest deziderat a fost anual blocat, invocandu-se argumente de natura politica sau economica, in detrimentul obligatiei fundamentale de asigurare a respectarii dreptului la educatie de calitate al copiilor.

In Romania, cheltuielile publice pentru educatie s-au situat, in 2017, la 2,7% din PIB2, cu o descrestere substantiala fata de procentul din 2016, care a fost de 3,3%, fiind cea mai scazuta valoare din Uniunea Europeana, a carei medie a inregistrat 4,6% in 20173. In tari precum Ungaria, Slovenia, Cipru, Cehia, Letonia si Estonia au fost alocate bugete situate intre 5,0% si 5,9% din PIB.

5. Exploatarea prin munca a copiilor

Desi raportul nu contine date privind exploatarea prin munca a copiilor romani, ancheta statistica privind forta de munca in gospodarii (AMIGO) ne ofera cateva informatii foarte importante privind munca adolescentilor (15-19 ani) si profilul adolescentilor care muncesc. Astfel, la sfarsitul anului 2018, 87.760 de adolescenti romani erau implicati in munca. Din pacate, nu este vorba de locuri de munca de calitate, bine remunerate sau care sa le permita dezvoltarea profesionala ulterioara.

In tara noastra, munca adolescentilor este un fenomen specific mediului rural (in procent de 94,34%), iar mai mult de jumatate dintre adolescentii ocupati in munca (47.900) muncesc in gospodarii, ca lucratori familiali neremunerati.

6. Rata omuciderilor cu victime copii si adolescenti

Rata omuciderilor se calculeaza ca procent la 100.000 de persoane intre 0 si 19 ani. Romania a inregistrat un procent de 0,3, mai scazut decat cel inregistrat in Raportul Global din 2018 (0,5).

Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv al Salvati Copiii Romania, a evidentiat urgenta reconsiderarii importantei pe care autoritatile o aloca protectiei copilariei in Romania: „Vorbim de sute de mii de copii romani carora le este refuzat dreptul la o copilarie decenta, iar Salvati Copiii considera ca autoritatile centrale si locale poarta aceasta responsabilitate, an de an fiind amanate investitii si politici in acord cu situatia actuala si nevoile copiilor. O implicare reala din partea acestora, cu participarea societatii civile si a reprezentantilor copiilor si parintilor, un buget al copilului adecvat, imbunatatirea implementarii programelor si respectarea legislatiei ar putea asigura sansa unei copilarii mai bune pentru toti copiii.”