characters characters

Cele mai bogate state ale lumii se confrunta cu probleme legate de competentele copiilor in materie de citit si matematica, bunastarea mintala si obezitatea acestora

03 septembrie 2020    |   894 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani, 18 ani +.

UNICEF bunastarea copiilor in lume
Suicidul, nefericirea, obezitatea si abilitatile sociale si academice limitate
au devenit caracteristici mult prea des intalnite la copiii din tarile cu venituri ridicate, potrivit ultimului raport publicat astazi de catre Biroul de Cercetare al UNICEF – Innocenti.

Seria acestor rapoarte realizate de catre UNICEF – de 20 de ani deja – foloseste date nationale comparabile pentru a realiza un clasament al tarilor membre ale UE si ale OCDE in ceea ce priveste copiii. Raportul Worlds of Influence: Understanding what shapes child well-being in rich countries [Lumi de influenta: intelegerea factorilor ce determina bunastarea copiilor in tarile bogate] utilizeaza date de dinaintea declansarii pandemiei de COVID-19 si cuprinde un clasament ce tine cont de sanatatea mintala si fizica a copiilor, precum si de abilitatile academice si sociale ale acestora. In baza acestor indicatori, la nivelul statelor bogate, Țarile de Jos, Danemarca si Norvegia sunt pe primele trei locuri la conditiile de care beneficiaza copiii.

„Multe dintre cele mai bogate tari – care detin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilarie fericita – nu reusesc sa realizeze acest lucru pentru copii”, a afirmat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti. „Daca guvernele nu iau masuri rapide si decisive pentru a asigura bunastarea copiilor in cadrul raspunsului lor la pandemie, ne putem astepta in continuare la cresterea vertiginoasa a saraciei infantile, la deteriorarea sanatatii mintale si fizice si la adancirea decalajului privind competentele inregistrat in randul copiilor. Sprijinul acordat familiilor si copiilor pentru a face fata pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilarie sigura si fericita – acum”.

Romania in clasamentul bunastarii copiilor

Tara noastra se situeaza pe locul 25 din 38 cand vine vorba de bunastarea generala a copiilor, ocupand locul 4 pentru sanatatea mintala, locul 34 pentru sanatatea fizica si locul 30 pentru abilitati sociale si academice.


85% dintre adolescentii romani participanti la studiu se declara extrem de multumiti de viata lor, potrivit datelor din cadrul PISA 2018.
Romania in clasamentul bunastarii copiilor


Sanatatea mintala a copiilor este definita nu doar ca lipsa a problemelor emotionale, ci si ca functionare pozitiva a copiilor: un sentiment general de fericire si multumire, precum si un sentiment de implinire si evolutie pozitiva. Raportul a luat in considerare si rata de suicid in randul adolescentilor. In Romania, aceasta este de 5,1 la 100 000 de adolescenti cu varsta intre 15 si 19 ani.
rata de suicid adolescenti

Sanatatea fizica a copiilor a fost masurata prin nivelul de mortalitate infantila si rata de supraponderabilitate. Datele pentru tara noastra arata ca in 2016, 25% dintre copiii si adolescentii cu varste intre 5 si 19 ani erau supraponderali sau obezi:
rata supraponderabilitate copii romani

Cand vine vorba de competente academice, Romania se situeaza pe penultimul loc, cu un procent d doar 34% de adolescenti care au abilitati matematice si de citire de baza.


Rezultate-cheie ale raportului

Sanatate mintala: In majoritatea tarilor, mai putin de patru cincimi dintre copii se declara multumiti de propria viata. Turcia inregistreaza cea mai mica rata a satisfactiei in viata, si anume 53%, fiind urmata de Japonia si Regatul Unit. Copiii care au parte de sustinerea familiei in mai mica masura si cei care sunt victime ale bullying-ului au o sanatate mintala mult mai fragila.

Lituania raporteaza cea mai ridicata rata a suicidului in randul adolescentilor – una dintre principalele cauze de deces in cazul adolescentilor din tarile bogate cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, urmata de Noua Zeelanda si Estonia.

Sanatate fizica: Rata de obezitate si rata de supraponderabilitate inregistrate in randul copiilor au crescut in ultimii ani. La nivelul tuturor tarilor, in jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, inregistrandu-se o crestere simtitoare a acestor rate si in Europa de Sud. In peste un sfert dintre tarile bogate, mortalitatea infantila depaseste in continuare raportul de 1 la 1.000.

Competente: In medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE si ale UE nu detin competente de baza in ceea ce priveste cititul si matematica la varsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, Romania si Chile se descurca cel mai slab. Estonia, Irlanda si Finlanda stau cel mai bine la acest capitol. In majoritatea tarilor, cel putin 1 din 5 copii nu are incredere in abilitatile sale sociale de a-si face noi prieteni. Increderea cea mai scazuta in aceasta privinta se remarca la copiii din Chile, Japonia si Islanda.

Raportul contine si date privind domeniile in care se inregistreaza progrese clare in ceea ce priveste bunastarea copiilor. In medie, 95% dintre copiii de varsta prescolara sunt actualmente cuprinsi in programe de educatie formala, iar numarul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajati, nici cuprinsi intr-o forma de invatamant sau instruire a scazut in 30 dintre cele 37 de tari. Totusi, aceste progrese importante risca sa fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19.

Țarile sunt clasificate si in functie de politicile lor in domeniul bunastarii copiilor si de alti factori, inclusiv factori referitori la economie, societate si mediu. Norvegia, Islanda si Finlanda ocupa primele locuri in ceea ce priveste contextul si politicile favorabile bunastarii copiilor. In medie, tarile cheltuie sub 3% din PIB pentru politici dedicate familiilor si copiilor.

„Atat in perioade de criza, cat si in perioade de calm, familiile au nevoie de guverne si locuri de munca care sa le ofere sprijin pentru a putea creste urmatoarea generatie de cetateni fericiti si sanatosi”, a afirmat Fayaz King, director executiv adjunct al UNICEF. „Investitia in copii reprezinta o investitie directa in viitorul nostru”.

Din cauza pandemiei de COVID-19, in prima jumatate a anului 2020, majoritatea tarilor incluse in raport au inchis scolile timp de mai bine de 100 de zile, in paralel cu implementarea unor masuri stricte de izolare a populatiei1. Raportul constata faptul ca pierderea membrilor familiei si a prietenilor, anxietatea, restrictiile referitoare la izolarea acasa, lipsa sprijinului, inchiderea scolilor, cautarea unui echilibru intre viata profesionala si cea personala, accesul redus la asistenta medicala, dublate de pierderile economice provocate de pandemie au un impact devastator asupra bunastarii copiilor, afectandu-le atat sanatatea mintala si fizica, cat si dezvoltarea.

Inaintea pandemiei de COVID-19, rata medie a saraciei relative inregistrate in randul copiilor in cele 41 de tari era de 20%. Avand in vedere previziunile potrivit carora, in urmatorii doi ani, se va raporta o scadere a PIB-ului in aproape toate aceste tari2, daca guvernele nu intreprind neintarziat actiuni corective, saracia infantila va creste.

„Pe masura ce repercusiunile economice, educationale si sociale ale pandemiei continua sa ia amploare, in absenta unor eforturi concertate, impactul asupra bunastarii actualei generatii de copii, a familiilor lor si a societatilor in care traiesc acestia va fi si mai agresiv si mai devastator”, a declarat Olsson. „Insa aceste riscuri pot fi evitate daca guvernele nu intarzie sa realizeze actiuni decisive menite sa protejeze bunastarea copiilor”.


In baza raportului si a evolutiilor recente, UNICEF indeamna la luarea urmatoarelor masuri destinate protejarii si cresterii bunastarii copiilor:


Realizarea unor actiuni decisive pentru a reduce inegalitatea veniturilor si nivelul de saracie si pentru a asigura accesul tuturor copiilor la resursele de care au nevoie.


Eliminarea rapida a decalajului major inregistrat la nivelul serviciilor de sanatate mintala in cazul copiilor si al adolescentilor.


Extinderea politicilor adresate familiilor in vederea imbunatatirii echilibrului dintre viata profesionala si cea personala, in special a accesului la servicii flexibile de ingrijire timpurie a copilului, de calitate si la preturi accesibile.


Intensificarea eforturilor menite sa protejeze copiii impotriva unor boli evitabile, inclusiv inversarea tendintei recente de reducere a vaccinarii impotriva rujeolei. Imbunatatirea politicilor de combatere a COVID-19 ce vin in sprijinul familiilor cu copii si asigurarea ca bugetele ce sustin bunastarea copiilor nu sunt deloc afectate de masurile de austeritate.


Puteti descarca raportul complet de aici.


*Sursa foto: Freepik.com

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu