Amenda pentru chiul, o noua prevedere in Legea Educatiei
Forma finala a Legii educatiei nationale aduce modificari importante atat in structura examenelor, cat si in organizarea institutiilor de invatamant. Scolile vor fi conduse de un consiliu de administratie din care vor face parte profesori, elevi si autoritati locale, consiliu care va decide si o parte din materiile studiate de elevi.
Consiliul de administratie va alege directorul scolii, care va trebui sa fie apolitic. "Directorul scolii nu va putea sa faca parte dintr-un partid politic pe durata mandatului, astfel incat actualii directori care sunt membri de partid au termen 45 de zile pentru a opta intre functia de director si cea de membru de partid", a precizat purtatorul de cuvant al Guvernului.
In plus, ''persoanele care ocupa o functie de demnitate publica nu pot exercita nici una dintre functiile de conducere din cadrul universitatii si trebuie sa aleaga intre cele doua functii", anuntat purtatorul de cuvant al primului ministru.
O alta modificare se refera la materiile scolare, ele vor acoperi doar 75% din programa de invatamant. Restul de 25% va fi stabilit tot de consiliul de administratie, in functie de nevoile elevilor. Guvernul a decis ca statul sa finanteze gradinitele si invatamantul obligatoriu pentru clasele I - X, inclusiv pentru institutiile de invatamant particulare acreditate.
Si elevii au parte de schimbari in noua lege. Numarul evaluarilor la care sunt supusi elevii in cei 13 ani de scoala preuniversitara a crescut semnificativ in noua lege a educatiei, astfel ei vor fi examinati "predictiv" anual, inca de la gradinita si vor sustine evaluari "sumative" la fiecare doi ani, incepand cu clasa a II-a.
Apoi, cum intra in clasa I, elevii sunt supusi primelor evaluari "predictive", ale caror rezultate nu se trec in catalog. "Pe baza rezultatelor evaluarii predictive, se stabileste nivelul initial al cunostintelor, deprinderilor si atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinta pentru anul scolar si disciplina/modulul de pregatire respectiv", protrivit textului legii. Acest tip de evaluare se va face, apoi, la inceputul fiecarui an de studii preuniversitare.
Apoi, pe parcursul anului elevii sunt evaluati "formativ". Nici aceste rezultate nu se trec in catalog, insa "au functie de constatare a progresului pe parcurs al elevilor si de sprijinire continua a acestora prin corectarea greselilor si individualizarea activitatii educationale, conform nevoilor si potentialului elevilor, in raport cu standardele curriculare" si "asigura reglarea si auto-reglarea procesului de predare-invatare". In lege nu se explica insa care sunt criteriile dupa care se fac aceste evaluari.
La sfarsitul clasei a VIII-a elevii vor putea intra la liceu prin doua metode, pe baza notelor luate în cei opt ani de şcoală sau pe baza acestor rezultate si a unei testari in care probele si metodologia de concurs vor fi stabilite de fiecare liceu. Fiecare liceu va alege una din cele doua variante pentru admiterea elevilor.
La sfarsitul clasei a XII-a elevii vor fi obligati sa mai dea un examen, indiferent de profil, la informatica. Cat priveste bacalaureatul, probele orale la limba romana si o limba straina se vor da inca din timpul anului scolar. La sfarsitul clasei a XII-a vor fi trei examene: limba romana, proba sustinuta de toti elevii, matematica cei de la profilul real, istorie cei de la uman, iar a treia proba va fi la alegere.
Si absentele vor fi taxate mai sever: parintii ai căror elevi vor fi prinsi chiulind vor fi amendati cu 500 pana la 1.000 de lei.
O mentiune subliniata in lege este ca profesorii sunt obligati prin lege sa anunte si sa justifice elevilor notele obtinute, in timpul aceleasi ore, in cazul evaluarilor orale, si in termen de cel mult doua saptamani de la data evaluarii, in cazul altor modalitati de evaluare.
Adauga tu primul comentariu: