5 mituri despre sanatatea mintala a copilului si adolescentului
Toti parintii isi doresc sa aiba copii sanatosi si fericiti. Deseori aceasta dorinta ne face sa nu observam potentiale probleme sau semne care ar trebui sa ne atraga atentia in legatura cu sanatatea emotionala a copiilor nostri.
Prejudecatile si stigma sociala asociata cu problemele de sanatate mintala contribuie la amplificarea acestora. Cu cat vom reusi mai repede sa vorbim deschis despre problemele emotionale si comportamentale care ne pot afecta, cu atat vom reusi sa ii ajutam mai mult pe copiii nostri. Desigur, nu orice comportament dificil sau nepotrivit semnaleaza o problema de sanatate mintala a copiilor. Multe dintre ele sunt etape normale in dezvoltarea copilului si sunt depasite in mod natural, mai ales daca parintii au o atitudine constructiva.
Citeste si:
7 lucruri pe care le poti face pentru sanatatea emotionala a intregii familii
Depresia la copii si adolescenti. Cum se manifesta la scoala
Iata 5 mituri despre sanatatea mintala a copiilor pe care e bine sa le cunosti, indiferent daca ai intampinat sau nu probleme legate de sanatatea emotionala a copilului tau:
Mitul 1: Un copil diagnosticat cu o tulburare psihica este marcat pe viata.
Aceasta este principala temere a parintilor si a copiilor deopotriva, precum si principalul motiv pentru care parintii refuza sa caute ajutor cand observa o problema emotionala a copilului. Problemele emotionale si de comportament sunt in continuare stigmatizate in societatea noastra, cu efecte negative importante asupra viitorului copiilor si adolescentilor. Daca esti convins ca o tulburare emotionala a copilului ii marcheaza intreaga viata, este important sa stii ca jumatate dintre problemele psihice apar inainte de varsta de 14 ani, iar 75% dintre acestea, inainte de varsta de 24 ani. Cu cat interventiile sunt mai timpurii, cu atat sunt mai mari sansele ca viata copilului sa nu fie afectata pe termen lung.
Mitul 2: Tulburarile psihice sunt rezultatul unui caracter slab.
Este aparent dificil sa separam simptomele unei tulburari psihice de caracterul unui copil, dar este esential. Comportamentul impulsiv, agresivitatea sau anxietatea extrema pot fi usor considerate ca trasaturi de personalitate ale copilului. Este important insa sa iti amintesti si comportamentele pozitive sau adaptative ale copilului, in momentele in care nu este afectat de problemele emotionale sau de comportament. Aceasta este personalitatea lui. Simptomele problemelor emotionale sau de comportament (actiuni impulsive, dificultatea de concentrare a atentiei, de exemplu) sunt in mare masura in afara controlului copilului tau. Copiii si adolescentii cu problemele emotionale sau de comportament au nevoie sa invete strategii noi de coping pentru a le face fata. Nu inseamna ca personalitatea lor este „defecta”, ci ca inca nu stiu sa gestioneze dificultatile cu care se confrunta.
Mitul 3: Tulburarile psihice ale copiilor apar din vina parintilor.
Mediul in care traieste un copil si relatiile pe care le are cu parintii pot agrava simptomele tulburarii psihice, insa acestea nu cauzeaza boala in sine. Anxietatea, depresia, autismul sau tulburarile de invatare au cauze biologice. Parintii nu trebuie invinovatiti fiindca joaca un rol central in oferirea de sprijin si ingrijire, cruciale in recuperarea copilului.
Mitul 4: Tulburarile psihice in randul copiilor sunt o problema de vointa.
Acest mit este exprimat prin replici precum: „Nu vrea sa asculte.” - despre copiii impulsivi, de exemplu sau „Nu vrea sa invete.” - despre copiii cu tulburari de invatare precum dislexia sau disgrafia.
O tulburare psihica nu inseamna o ingrijorare, o dispozitie emotionala proasta temporara sau un impuls de a actiona agresiv, pe care copilul le poate gestiona daca isi propune acest lucru. O tulburare psihica nu se afla in controlul copilului. Copiii nu au abilitatile necesare si nici experientele de viata pentru a gestiona conditii precum depresia, anxietatea sau ADHD-ul. De aceea, au nevoie de ajutorul unui specialist si de sprijinul constant al parintilor si al cadrelor didactice.
Mitul 5: Tulburarile psihice in copilarie si adolescenta vor trece de la sine.
Replici precum: „Este doar o faza.” sau „O sa ii treaca atunci cand o sa fie mai mare.” sunt modalitati in care adultii reactioneaza cand se confrunta cu probleme emotionale sau de comportament ale copiilor. Este posibil ca unele comportamente sa fie doar o faza, dar cand acestea persista si afecteaza rezultatele copilului in mai multe domenii (precum anxietatea, de exemplu), este nevoie sa ceri ajutor de la un specialist (psiholog, psihiatru pediatru, logoped etc.).
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce este necesara tristeteaDesi traim intr-o lume in care se promoveaza succesul, iar multi copii cauta doar sa obtina beneficii materiale, in realitate, tristetea este cea pe care o simtim cel mai des, iar asta nu este un lucru rau. Atat adultii, cat si copiii au nevoie sa simta din cand in cand tristetea ca si emotie.
-
Tehnica 5-4-3-2-1 pentru copiiIn momentele in care suntem tensionati, mintea noastra isi imagineaza cele mai rele scenarii ceea ce ne acutizeaza starea de rau pe care o simtim. Totusi, exista exercitii simple care ne pot ajuta sa ne recastigam controlul asupra propriilor ganduri.
-
Ce inseamna misofonia si cum il poti ajuta pe copilPentru unii copii, mesele luate in familie sau zgomotul din clasa pot insemna o adevarata tortura. Misofonia este fenomenul in care sunete mici, repetitive precum mancatul sau respiratul pot sa fie extrem de deranjante si imposibil de ignorant. Deranjul auditiv este insotit intodeauna de a reactie emotionala puternica.
Adauga tu primul comentariu: