Reactiile parintilor cand copilul este diagnosticat cu ADHD
Atunci cand diagnosticul ADHD este pus unui copil, parintii acestuia se afla probabil la capatul puterilor de a face fata comportamentului, iar supravegherea si lucrul cu acesti copii devin din ce in ce mai dificile.
Copiii cu ADHD au o conditie speciala, care necesita un sprijin constant din partea familiei si a cadrului didactic.
Reactiile parintilor la diagnosticul ADHD
1. Pe plan cognitiv
Parintele va incepe sa caute cat mai multe informatii legate de aceasta tulburare, va face conexiuni legate de cauzele bolii, va urmari cu multa atentie simptomele si va consulta cat mai multe surse de informatie pentru a se asigura de acuratetea diagnosticului.
2. Pe plan emotional
a. Negarea: Multi parinti pot nega la inceput diagnosticul. Totodata vor incerca sa relationeze cu grupuri de suport pe aceeasi problema, din nevoia de a cunoaste cat mai multe detalii ale afectiunii respective sau baza neurologica a afectiunii. Pot sustine ca nu este nimic grav si ca totul va putea fi remediat prin metode simple: consiliere, organizarea comportamentului. Aceasta reactie apare cel mai frecvent la parintii care nu au suspectat anterior ca se intampla ceva grav cu copiii lor.
b. Furia. Pentru unii parinti, diagnosticul de ADHD naste furie, indreptata spre cei care l-au asigurat ca nimic nu este in neregula cu copilul si fata de cei care au pus aceste probleme pe seama proastei cresteri de catre parinti sau a problemelor din familie. Cand parintii isi dau seama ca nu este vina lor, furia si resentimentul sunt reactii intalnite frecvent.
c. Durerea. Unii parinti vor fi indurerati datorita schimbarilor pe care trebuie sa le faca in familie pentru a se adapta la ADHD. Niciodata aceasta durere nu va trece in totalitate, dar treptat se va trece peste ea cand parintele va trebui sa faca fata responsabilitatilor de zi cu zi.
d. Teama. Unii copii se comporta de asa maniera, incat parintii lor se tem deseori de momentele de furie, de agresivitate sau predispozitia copiilor cu ADHD la accidente. Teama parintilor este o reactie foarte lesne de inteles, deoarece copilul este inclus in colectivitate, iar reactiile parintilor copiilor agresati nu intarzie sa apara. Parintii pot deveni total descurajati, nestiind cum sa-si controleze copilul nestapanit. Cand au ajuns intr-o asemenea situatie, ei au nevoie de un ajutor substantial pentru a-l intelege pe copil, pe ei insisi si reactiile lor la comportarea copilului.
e. Stanjeneala din cauza comportamentului copilului lor este usor de inteles. Parintii pot oferi linii de conduita in ceea ce priveste o comportare acceptabila si normele etice in perioada copilariei si adolescentei.
f. Dezamagirea. Dezamagirea parintilor, provocata de boala copilului lor, poate fi un sentiment distructiv. Viata socio-profesionala a viitorului adult va fi mereu afectata de impulsivitatea, lipsa de concentrare si hiperactivitatea lui. Parintii trebuie ajutati sa inteleaga aceste lucruri, pentru a nu-l forta sa faca ceva ce nu este capabil sau pentru a reusi sa depaseasca eventualele momente de insucces scolar.
g. Acceptarea. Reactia cea mai naturala si de dorit este acceptarea limitelor, a ceea ce este si ce poate deveni copilul ulterior. In momentul in care parintele a depasit celelalte reactii si accepta diagnosticul copilului, accepta si celelalte limite ale copilului cu ADHD, astfel incat parintele va reusi sa preintampine formularea unor standarde prea inalte pentru copil si sa evite punerea acestuia sub presiune.
3. Pe plan comportamental
a. Modificarea comportamentului. In cazul parintilor copiilor cu ADHD, se poate observa o diferentiere a parintilor din punct de vedere comportamental.
- Parintii mai putini receptivi la diagnosticul copilului, care nu considera ca sunt necesare anumite schimbari ale familiei la nivel comportamental; de obicei acestia se retrag, refuza comunicarea, (cautand sa responsabilizeze o alta persoana apropiata familiei in relatia cu scoala), de cele mai multe ori motivand lipsa de timp, jena sau dezamagirea (in cazul copiilor care au inregistrat esecuri la scoala);
- Parintii care au inteles ca schimbarea incepe cu ei insisi, cauta sa solicite cat mai mult sprijinul persoanelor specializate, stapanesc si utilizeaza eficient strategii de disciplinare pozitiva a copilului cu ADHD, stiu sa il valorizeze;
- Parintii in acord. Este de maxima importanta sa existe un acord intre parinti in privinta modului de abordare a problemei copilului, pentru ca acesta sa primeasca aceleasi “mesaje” de la ambii parinti. Parintii recurg la unele “intelegeri” cu cei apropiati familiei, in vederea respectarii regulamentelor/regulilor impuse.
b. Importanta rutinei. Parintii trebuie sa inteleaga cat de importanta este respectarea rutinei pentru copilul cu ADHD. Deseori stilul dezorganizat si inconsecventa parintilor se reflecta in atitudinea copilului fata de respectarea programului zilnic, de aceea parintii trebuie sa nu uite sa fie un model si din acest punct de vedere.
c. Timpul petrecut impreuna. Parintele copilului cu ADHD va ajunge sa isi reproseze ca nu a avut destul timp pentru copilul lui si va cauta sa compenseze intr-un fel acest aspect (insotirea copilului la antrenamente, exercitii fizice, momentele familiei). Daca nu puteti beneficia de mai mult timp impreuna, cautati ca timpul de care dispuneti sa fie unul de calitate.
d. Socializarea cu grupuri de suport, participarea la activitati comune parinti – copii, observarea altor copii cu ADHD.
Acceptarea diagnosticului duce la dorinta de a cunoaste, care este fundamentala pentru a depasi cu succes aceasta situatie.
Cum sa faci fata diagnosticarii cu ADHD
1. Citeste cat mai multe lucrari despre ADHD (cu cat citesti si inveti mai mult despre ADHD, cu atat esti mai aproape de adevarul despre natura, cauzele si tratamentul adecvat)
2. Organizeaza cat mai bine informatiile despre ADHD si respecta medicatia copilului cu ADHD(intereseaza-te si de efectele secundare ale medicamentelor: in anumite momente copilul poate avea stari de apatie)
3. Apeleaza la persoanele care ii pot oferi copilului tau suport emotional si concret (persoane apropiate)
4. Mentine o relatie apropiata cu educatorii (se pot realiza „acorduri secrete” in favoarea copilului) si cu specialistii in ADHD, in vederea unei informari cat mai corecte
5. Asigura un mediu prietenos, deschis si incurajator in familie, evita etichetarile si blamarea in public
<
6. Stabileste regulamente clare si simple pentru copilul cu ADHD, determina-l sa respecte anumite rutine in familie
<
7. Foloseste la maximum „momentele familiei” si da-i copilului posibilitati de evadare din cotidian
8. Incurajeaza prieteniile cu alti copii si incearca sa te intalnesti si cu alti parinti care au copii cu ADHD
Ai intrebari despre acest subiect? Scrie-le la rubrica de comentarii si doamna Valentina Durac iti va raspunde.
Valentina Durac, profesor psiholog C.N. „Kemal Ataturk”, Medgidia, Constanta
Bibliografie:
1.Barkley, R. A. (2009). Copilul dificil. Manualul terapeutului pentru evaluare si pentru trainingul parintilor – editia in limba romana
2. Egan K., Popenici S., (2007). Educatia elevilor hiperactivi si cu deficit de atentie. Ghid pentru parintii si cadrele didactice din invatamantul preuniversitar, Didactica Press, Bucuresti
3. Leahy, R. L. & Holland, S. J. (2009). Planuri de tratament si interventii pentru depresie si anxietate– editia in limba romana
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Semne care indica ADHD-ul la copii
Tulburarea de deficit atentional si hiperactivitate, cunoscuta prescurtat ca si ADHD este una din cele mai comune tulburari neurologice intalnite in cazul copiilor.
-
ADHD si problemele de comportament
Copiii diagnosticati cu ADHD pot avea probleme nu doar de invatare, ci si de comportament si relationare cu cei din jur.
-
Hiperactivitatea - cum o recunosti la copilul tau
Cum iti dai seama ca ai un copil hiperactiv si cand ar trebui sa te ingrijorezi in legatura cu acest lucru? Iata cateva repere legate de capacitatea copiilor de a-si controla miscarile si atentia, in functie de varsta.
Comentează:7 comentarii
Uneori copilul este agitat, agresiv si altele pentru a arata ceva din ceea ce se petrece in familia respectiva. Problemele copiilor sunt de multe ori problemele adultilor. Ei sunt un pic mai curajosi si mai directi si se sacrifica pentru ca adevarul sa iasa la iveala, oricare ar fi acela.
Parerea mea este ca este necesar sa cautati metode creative de a va convinge in primul rand fiica sa vorbeasca cu cineva specializat, neutru si binevoitor. Verificati daca si alte persoane din anturajul copilului vad lucrurile la fel ca si dvs. O discutie deschisa cu toata familia este greu de sustinut dar de cele mai multe ori benefica.
Cazul pe care l-ati relatat dvs. nu este singular, sunt, din pacate, multe familii care se confrunta cu probleme asemanatoare. In masura in care dvs. vreti sa va clarificati unele aspecte si sa aflati daca un diagnostic ADHD este potrivit pentru Alex, va sugerez colaborarea cu medicul de familie si in cazul in care in Galati nu exista posibilitati de investigare, va pot informa ca in Constanta aceste evaluari sunt realizate de catre specialistii de la Centrul de Sanatate Mintala Constanta. In toate actiunile pe care vreti sa le intreprindeti, este foarte importanta implicarea egala a intregii familii, in mod special a parintilor lui Alex. Sunt convinsa ca veti reusi!
Toate cele bune! Valentina Durac, profesor psiholog
SIGUR A.D-H.D.Dar nimeni nu a pus acest diagnostic.Sunt evazivi doctorii.Ceace este mai grav e ca "tratamentul"comportamental al mamei lui(fica mea)este exact inversul recomandarilor dvs.Eu am studiat tot ce am putut gasi pt al ajuta dar este prea putin.Acum nu mai am speranta in curarea lui...Cu siguranta ar fi devenit aproape normal dar viata lui nu a fost in concordanta cu consiliile pe care le relevati,ci din contra.Pana acum nu a fost agresiv dar ma tem ca nici eu nu-l mai pot ajuta.Simt cum e normal,un fel de revolta care uneori se reflecta asupra mea , eu fiind cea mai concilianta.Am marea rugaminte daca este posibil ,in vacanta,sa acceptati(desigur marefer la doamna doctor VALENTINA DURAC)sa venim la Medgidia,eu si Alex, nepotul meu pt diagnosticare si consilii. Cu mii de multumiri astept bunavointa dvs.Savancea Aurelia , galati