Minciuna la prescolari
"Mama: Tarta cu pere pe care ne-ati adus-o data trecuta a fost pur si simplu delicioasa.
Soacra: A, stiu, stiu. Dar sa vezi cum e cea pe care am adus-o astazi…
Matei: Care tarta, mami? Aia de care ai zis tu ca nici porcii n-ar manca-o?"
Motivele pentru care copilul minte depind de varsta, de situatia specifica si de regulile stabilite in familie
Pentru "a minti", copilul trebuie mai intai sa inteleaga ca ceea ce spune nu este adevarat. Inainte de varsta de 3-4 ani, copilul nu are deocamdata capacitatea de a separa fantezia de realitate si adevarul de fals. El are o imaginatie debordanta. Astfel, un monstru poate iesi oricand din perete, un avion tocmai a decolat din gradina voastra, iar Labus stie sa scrie! Copilul tau este convins de ceea ce spune. El isi inventeaza singur povesti in care crede. Acestea combina partea creativa, ludica a copilului cu realitatea de zi cu zi . Din acest motiv nu trebuie sa-l pedepsesti cand vine cu aceste "minciunele". Mai degraba priveste-le ca pe niste ocazii de a-l invata de ce a minti nu este bine.
Cand are 6-7 ani copilul incepe sa-si interiorizeze valorile sociale si morale si, in mod special, distinctia dintre adevarat si fals, dintre adevar si minciuna. Copilul incepe sa minta din interes. A se face iubit de parinti, a atrage atentia colegilor sau a ascunde o situatie sociala delicata... sunt cateva motive care-l incita sa minta.
Ce fel de minciuni spun prescolarii?
1. Minciuna "utilitara" corespunde in mod direct minciunii adultului :
Copilul tau te minte pentru a-ti spune, mai ales, ceea ce ai vrea sa auzi. Cati copii nu au afirmat astfel ca au o nota buna la mate ? Copiii inventeaza lucruri pentru a evita o pedeapsa, pentru a obtine un avantaj si pentru ca sunt in "cheta" de afectiune. Daca ei mint, o fac mai degraba din frica de a nu fi iubiti de catre parintii lor. Mai bine sa se ascunda dupa o scuza decat sa-si asume o nazbatie.
Atitudinea ta in fata acestui tip de minciuni ii va determina evolutia. Astfel, a fi foarte tolerant, neatent si credul, risca sa incurajeze dezvoltarea si frecventa acestui comportament. O atitudine riguroasa, excesiv de moralizatoare si punitiva poate mari si ea frecventa minciunilor, motivul principal fiind evitarea pedepsei. Asa ca: dezvaluie fara sa insisisti prea mult, permite-i copilului sa nu se faca de rusine, incurajeaza-l sa spuna adevarul si fa-l sa inteleaga inutilitatea minciunii. Aminteste-ti ca daca a mintit, stie ca a facut ceva care nu este prea bine.
2. Minciuna compensatorie este cautarea unei imagini pe care copilul o crede pierduta sau inaccesibila. Atribuirea de rezultate scolare sau sportive remarcabile, inventarea unei familii mai bogate, mai savante etc. tine de o reverie banala, mai ales in prima copilarie. Acest tip de minciuna ocupa un loc important in imaginarul copilului tau si nu e cazul sa te alarmezi, pana cel putin la varsta de 6-7 ani.
3. Fabulatia… fata de care trebuie sa fii la inceput intelegator.
Doar persistenta ei dincolo de 6-7 ani poate constitui o conduita caracteristica unei psihoze infantile, un aviz specializat ar fi atunci necesar. Mitomania este gradul extrem al acestei reverii fabulatorii.
*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/lorenjavier/3478136205/
Citeste articolul in continuare: Cum reactionezi cand prescolarul minte
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
„De ce se poarta asa?!” Comportamente ale copiilor care ii ingrijoreaza pe parinti, dar care sunt normaleIntrebarea „De ce face asta?!” sau „Este normal sa reactioneze asa?!” s-ar putea sa apara de cateva ori pe zi in primii ani de viata ai celui mic. Multe din comportamentele bizare sau de neinteles sunt de fapt normale.
-
De ce te minte copilulMajoritatea parintilor nu sunt incantati cand descopera ca prescolarul lor a spus prima minciuna, insa la varste mici acest comportament este o dovada de dezvoltare cognitiva si sociala a copilului.
-
Cum il convingi pe cel mic sa spuna adevarulCopiii pot fi induplecati sa nu minta prin povesti care recompenseaza spunerea adevarului.
Comentează:
-
maria ilincescu
29.01.2012 - 06:51
Daca ai mintit si recunosti greselile, ele iti sunt pe jumatate iertate!Un dicton latin spune:"semeni fapte , culegi deprinderi, semeni deprinderi , culegi caracter, semeni caracter, culegi un destin" Daca l-am prins cu o minciuna reprosul facut de fata cu colegii de clasa este umilitor pentru el si ii va cauza amaraciune.Parintele sau dascalul luat ca model de catre elevi se intuneca si se anuleaza atunci cand acesti factori educativi nu sunt impartiali, cand dau note fara acoperire celor protejati, cand nu-si tin promisiunile sau devin nedrepti cu unii elevi.Motivele sinceritatii si ale nesinceritatii sunt variate si diferite:unii copii sunt deschisi la suflet si-ti spun franc tot ce gandesc sau ce fac,iar altii sunt rezervati in marturisiri.Numai omul sincer este in stare sa aprecieze sinceritatea celorlalti.Minciuna poate avea si rol constructiv.
-
Ionescu Gabriela
26.01.2012 - 10:25
Si baiatul meu mintea cand era mic, mai ales in legatura cu "prostiile" pe care le facea. Si facea destul de multe cand era mic, fiind neastamparat:) Dar i-am dovedit de fiecare data ca pot afla adevarul si ca nu are sens sa minta. In timp, a devenit mai dispus sa isi asume greselile facute, desi nici acum nu ii este usor sa imi spuna cand ia o nota mica.
Vezi toate comentariile