Copilul “orhidee” sau copilul foarte sensibil
Copilul tau este prea emotiv, te surprinzi incurajandu-l frecvent sa “nu mai fie asa sensibil” si te intrebi daca are cumva o problema pentru ca nu este la fel de competitiv sau sociabil ca alti copii. Este posibil sa ai un copil foarte sensibil, nu un copil-problema. Exista si o parte buna a sensibilitatii excesive la copii, asa ca citeste mai departe.
Copiii “orhidee” sunt copiii cu un nivel ridicat de sensibilitate, vulnerabili la comportamente si cu probleme de invatare daca traiesc intr-un mediu cu un potential de stres crescut. Copiii din aceasta categorie, spun specialistii, sunt mult mai predispusi la probleme emotionale si deficite cognitive decat copiii cu sensibilitate normala sau scazuta. Partea buna este ca tot ei sunt cei care beneficiaza mai mult decat alti copii daca primesc afectiune, siguranta, acceptare si experiente pozitive de invatare.
Cu alte cuvinte, copiii foarte sensibili sau copiii “orhidee” reactioneaza mai puternic la mediul in care traiesc. In functie de experientele pe care le traiesc , pozitive sau negative, dezvoltarea lor are de castigat sau de pierdut mai mult decat in cazul copiilor cu o sensibilitate normala.
Cum iti dai seama daca ai un copil foarte sensibil?
Psihologul Elaine Aron a studiat personalitatea oamenilor foarte sensibili timp de ani de zile, realizand un inventar al trasaturilor acestora. Iata cateva dintre caracteristicile copilului foarte sensibil:
- nu ii plac surprizele
- este prudent cand e vorba de activitati sau locuri noi
- reactioneaza mai bine daca este corectat cu blandete decat daca este pedepsit
- poate avea dificultati in a adormi dupa o zi agitata
- este perfectionist
- are un simt al observatiei dezvoltat, observand cu usurinta atat schimbarile fizice (infatisarea unei persoane, de exemplu), cat si cele emotionale ale celor din jur
- reactioneaza puternic la emotiile celorlalti, fiind afectat de ele
- are performante mai bune cand nu este observat sau supravegheat
- este afectat de critica
- se adapteaza cu greu la schimbari
- este intuitiv, intelegand starile emotionale ale celorlalti si dand impresia ca “le citeste gandurile”.
Ce poti sa faci pentru a ajuta copilul foarte sensibil?
1. Afla care sunt experientele negative care il afecteaza in mod special pe copilul sensibil si incearca sa il protejezi de acestea sau ajuta-l sa le faca fata. Problemele familiale, tulburarile emotionale ale unor membri din familie, resimtirea stresului financiar trait de parinti, conflictele maritale, ostilitatea sau furia manifestata in cadrul familiei sunt factori care pot afecta negativ copiii foarte sensibili.
2. Parintii si profesorii trebuie sa poata identifica cu usurinta acest tip de copii si sa inteleaga faptul ca ei se pot dezvolta la fel de bine ca ceilalti, insa pentru ca acest lucru sa se intample au nevoie de un mediu in care sa se simta in siguranta, mult sprijin si intelegere.
3. Atunci cand copiii gresesc, comunicarea este cheia pentru a-i ajuta sa se corecteze si nicidecum pedeapsa ori aplicarea de consecinte negative.
4. Sensibilitatea este innascuta si nu poate fi controlata de catre copil. Cercetatorii sustin ca exista o asa numita “ipoteza a genei pentru vulnerabilitate”, ceea ce inseamna ca acesti copiii nu sunt sensibili pentru ca asa isi doresc ei, ci pentru ca acesta este modul in care sunt “construiti”. De aceea, “recomandarile” date copiilor precum “Nu mai fi asa sensibil!”, standardele si expectantele foarte ridicate, un stil de parenting autoritar nu vor face decat sa dauneze dezvoltarii copiilor.
5. Copiii sensibili pot fi invatati modalitati prin care sa faca fata problemelor care apar datorita sensibilitatii lor: oboseala excesiva, stari emotionale negative precum tristetea si anxietatea sau respingerea celor din jur. Ii poti vorbi copilului pe intelesul lui despre sensibilitate si il poti invata tehnici de relaxare si de management al emotiilor negative.
6. Persoanele foarte sensibile au nevoie de momente de liniste, in care isi pot reface fortele. Asadar, nu descuraja joaca solitara a copilului daca observi ca aceasta este prima lui alegere si nu il forta sa socializeze atunci cand nu isi doreste acest lucru sau cand este obosit.
7. Evita sa il etichetezi pe copil ca “timid” sau “prea sensibil”.
8. Incurajeaza initiativa si semnele de independenta manifestate de copil.
La fel ca o orhidee, copilul sensibil este “neobisnuit de delicat si frumos”, iar pentru a inflori are nevoie de ingrijire atenta, intelegere, afectivitate neconditionata si un stil de parenting cat mai concentrat pe emotii si nu neaparat pe probleme. Copilul tau se incadreaza in aceasta categorie?
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
3 abilitati esentiale pentru rezilienta copiilor
Rezilienta este o super putere a copiilor care ii ajuta sa faca fata oricaror probleme in viata. Inca din primii ani de viata, ei se vad nevoiti sa rezolve probleme, sa isi gestioneze emotiile si sa isi asume riscuri, de aceea, e important sa incerci ca parinte sa iti ajuti copilul sa isi dezvolte cat de timpuriu rezilienta.
-
De ce este necesara tristetea
Desi traim intr-o lume in care se promoveaza succesul, iar multi copii cauta doar sa obtina beneficii materiale, in realitate, tristetea este cea pe care o simtim cel mai des, iar asta nu este un lucru rau. Atat adultii, cat si copiii au nevoie sa simta din cand in cand tristetea ca si emotie.
-
Tehnica 5-4-3-2-1 pentru copii
In momentele in care suntem tensionati, mintea noastra isi imagineaza cele mai rele scenarii ceea ce ne acutizeaza starea de rau pe care o simtim. Totusi, exista exercitii simple care ne pot ajuta sa ne recastigam controlul asupra propriilor ganduri.
Comentează:6 comentarii