De ce nu este bine sa faci comparatii intre frati?
”De ce nu poti sa fii ca fratele tau? El este mai asezat, nu ma intrerupe si nu-mi face atatea probleme.”Uneori, a compara fratii intre ei este inevitabil. Parintii fac acest lucru aproape fara sa isi dea seama: atunci cand un copil se comporta total diferit fata de fratele lui, parintii observa acest lucru si il verbalizeaza. Eventual, pentru a corecta comportamentul unuia dintre frati, il da ca exemplu pe celalalt, care se comporta mai bine. Citeste mai departe pentru a afla de ce nu este bine sa faci acest lucru.
Care sunt efectele comparatiilor intre frati
In general, comparatiile intre frati dau nastere la sentimente negative in relatia dintre copii. Desi parintii compara copiii cu intentii bune (de a corecta un comportament inadecvat), efectele obtinute sunt inverse.- Comparatia intre frati duce la competitie intre ei. Desi parintii considera ca il motiveaza pe copil sa invete mai bine sau sa depuna mai mult efort daca il compara cu fratele sau cu un alt copil care invata mai bine, efectele asupra relatiei dintre cei doi copii pot fi negative pe termen lung. Copilul cu rezultate mai slabe nu va apela pentru ajutor la fratele nici macar in cazurile in care are absoluta nevoie.Competitia intre frati da nastere la rivalitate si la conflicte fizice sau verbale intre frati.
- Afecteaza stima de sine a copilului cu performante mai scazute. „Fratele meu mereu ia note mari si face mereu ce trebuie. Cand eu ma straduiesc, nici nu observa. Nu sunt bun de nimic.” Pe scurt, acesta poate fi rationamentul unui copil ale carui rezultate sau comportamente sunt comparate cu alti copii. In acest caz, copilul cu rezultate mai slabe poate renunta sa mai incerce, deoarece ajunge sa nu mai creada in el insusi.
- Comparatia cu un alt copil mai bun trezeste emotii negative in copilul defavorizat de comparatie. Tristetea, descurajarea, sentimentul de a-si fi dezamagit parintii afecteaza echilibrul emotional al copilului si nu sunt de ignorat. Pentru evolutia unui copil, asemenea emotii pot fi hotaratoare.
- In cazul copilului cu un comportament exemplar, poate aparea sentimentul de vinovatie pentru ca se bucura de anumite privilegii sau pentru ca este preferat de parinti. De asemenea, acesta poate dezvolta o atitudine de superioritate fata de fratele sau, poate ajunge sa il insulte sau sa ii diminueze meritele, pentru a se bucura in continuare de comportamentul preferential al parintilor.
Cum poti sa eviti comparatiile intre frati
Acorda atentie felului in care te adresezi copiilor. Comparatiile intre ei se strecoara fara sa iti dai seama. Iata cateva replici pe care este bine sa le eviti si varianta lor adaptativa pentru o relatie adecvata cu copilul tau:”De ce nu poti sa-ti faci la timp temele ca fratele tau?”
”Esti mai dezordonata decat sora ta, nu stiu ce sa ma mai fac cu tine.”
”M-am saturat sa-ti explic de zeci de ori cum se face tema. De ce nu prinzi asa de repede ca fratele tau?”
”Ti-ai murdarit hainele in 15 minute de joaca! De ce nu poti fi la fel de atent cu imbracamintea ca fratele tau?”
Si acum variantele adecvate, care dau rezultate mult mai bune:
”Este neplacut pentru mine sa vad ca nu iti faci temele la timp si ca trebuie sa trag de tine sa le faci”.
”Mi-ar placea sa fii putin mai ordonata. Crezi ca ai putea face ceva in sensul asta?”
”Poate ar fi bine sa luam o mica pauza de la teme si apoi o luam de la capat”.
”Ar fi bine sa-ti schimbi hainele fiindca te-ai murdarit. Incearca sa ai mai multa grija de haine data viitoare.”
Observa comportamentele copilului tau, incearca sa le afli cauza si discuta cu el doar despre acestea, nu si despre comportamentele altui copil. Ai vrea ca rezultatele copilului sa fie mai bune la scoala? Propune-i sa gasiti impreuna modalitati mai usoare sau mai distractive de a invata. In acest fel, ii vii in ajutor copilului cu adevarat. Faptul ca alti copii se descurca mai bine la scoala nu il va ajuta cu nimic. De asemenea, etichetarea lui ca „lenes”, „obraznic” sau „neascultator” nu il ajuta sa depaseasca dificultatile intampinate la scoala.
Lauda comportamentele, nu trasaturile de personalitate. Alege sa apreciezi efortul sau ajutorul pe care l-a dat cuiva si nu inteligenta sau creativitatea copilului. Astfel, il incurajezi sa dezvolte comportamente care sa ii asigure succesul.
Aminteste-ti ca oricum copiii se compara intre ei si arata-le ca apreciezi calitatile fiecaruia dintre ei. Atunci cand evaluezi rezultatele obtinute, scoate in evidenta punctele pozitive ale fiecaruia dintre ei. Evita sa spui, de exemplu „La Ionut in camera este curat si imi place, la tine, Alex nu prea este ordine!”. Poti opta pentru o apreciere diferentiata „Ionut, imi place cum ai aranjat cartile. Alex, ma bucur ca ai aranjat hainele la locul lor, ti-a mai ramas doar sa strangi jucariile.”
Evita sa scoti in evidenta rezultatele unui singur copil atunci cand sunt de fata alte persoane si toti copiii tai: „El este atletul familiei!” sau „Fiica mai mica este matematiciana familiei, premiata la multe olimpiade”. Si aceasta este tot o modalitate, mai subtila insa, de a compara copiii.
Tu l-ai comparat vreodata pe copilul tau cu alti copii?
”Esti mai dezordonata decat sora ta, nu stiu ce sa ma mai fac cu tine.”
”M-am saturat sa-ti explic de zeci de ori cum se face tema. De ce nu prinzi asa de repede ca fratele tau?”
”Ti-ai murdarit hainele in 15 minute de joaca! De ce nu poti fi la fel de atent cu imbracamintea ca fratele tau?”
Si acum variantele adecvate, care dau rezultate mult mai bune:
”Este neplacut pentru mine sa vad ca nu iti faci temele la timp si ca trebuie sa trag de tine sa le faci”.
”Mi-ar placea sa fii putin mai ordonata. Crezi ca ai putea face ceva in sensul asta?”
”Poate ar fi bine sa luam o mica pauza de la teme si apoi o luam de la capat”.
”Ar fi bine sa-ti schimbi hainele fiindca te-ai murdarit. Incearca sa ai mai multa grija de haine data viitoare.”
Observa comportamentele copilului tau, incearca sa le afli cauza si discuta cu el doar despre acestea, nu si despre comportamentele altui copil. Ai vrea ca rezultatele copilului sa fie mai bune la scoala? Propune-i sa gasiti impreuna modalitati mai usoare sau mai distractive de a invata. In acest fel, ii vii in ajutor copilului cu adevarat. Faptul ca alti copii se descurca mai bine la scoala nu il va ajuta cu nimic. De asemenea, etichetarea lui ca „lenes”, „obraznic” sau „neascultator” nu il ajuta sa depaseasca dificultatile intampinate la scoala.
Lauda comportamentele, nu trasaturile de personalitate. Alege sa apreciezi efortul sau ajutorul pe care l-a dat cuiva si nu inteligenta sau creativitatea copilului. Astfel, il incurajezi sa dezvolte comportamente care sa ii asigure succesul.
Aminteste-ti ca oricum copiii se compara intre ei si arata-le ca apreciezi calitatile fiecaruia dintre ei. Atunci cand evaluezi rezultatele obtinute, scoate in evidenta punctele pozitive ale fiecaruia dintre ei. Evita sa spui, de exemplu „La Ionut in camera este curat si imi place, la tine, Alex nu prea este ordine!”. Poti opta pentru o apreciere diferentiata „Ionut, imi place cum ai aranjat cartile. Alex, ma bucur ca ai aranjat hainele la locul lor, ti-a mai ramas doar sa strangi jucariile.”
Evita sa scoti in evidenta rezultatele unui singur copil atunci cand sunt de fata alte persoane si toti copiii tai: „El este atletul familiei!” sau „Fiica mai mica este matematiciana familiei, premiata la multe olimpiade”. Si aceasta este tot o modalitate, mai subtila insa, de a compara copiii.
Tu l-ai comparat vreodata pe copilul tau cu alti copii?
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Sindromul fratelui mai mic - personalitatea copiilor meziniCe caracteristici tind sa aiba fratii sau surorile mezine? Desigur, rolul de frate mai mic nu garanteaza un anumit tip de personalitate, dar creste probabilitatea ca anumite tendinte, obiceiuri sau trasaturi sa apara in timp.
-
Rolul de frate sau sora mai mare - cum poate influenta personalitatea pe termen lungA fi fratele sau sora mai mare inseamna pierderea statutului de singurul copil al familiei si impartasirea atentiei si iubirii parintilor cu altcineva.
-
Rivalitatea dintre fratii vitregi. Cum o poti gestiona mai usorGelozia, invidia, rivalitatea si competitia intre frati sunt frecvente in toate familiile. Cand vine insa vorba de familii refacute in urma divortului, cu frati si parinti vitregi, aceste probleme tind sa devina si mai complicate.
Comentează:4 comentarii
-
catasmecheru
20.10.2013 - 07:42
mi se pare o prostie!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
-
maria2
26.08.2013 - 11:34
In vechea generatie se stimula concurenta intre frati,sora mea si cu mine avem aceeasi meserie,si deseori intreba pe sefa mea daca stiu sa lucrez,sefa mea fiind mama mea,mama nu ii raspundea mare lucru,poate si pt ca se simtea vinovata de concurenta dintre noi,orice om are o deprindere ,nu toti ne descurcam la toate,unii sunt buni organizatori,altii sunt buni soferi,altii sunt meticulosi ,fiecare om are un talent,problema este ca uneori parintii favorizeaza inconstient un copil,interesant este ca il favorizeaza pe cel in care investesc mai mult finanaciar ,nu este nimic intamplator,celalat va fi marginalizat nu intentionat,i se vor acorda aceleeasi sanse dar ii va fi foarte greu sa il ajunga din urma pe celalalt,si isi va da seama ca nu acesta este scopul lui.Exista tati,si am auzit de cateva cazuri,in care una dintre fete i a dezamagit,si le a pedepsit pe acestea prin ignorare,mai cred ca,acesti tati au defavorizat aceste fete pt ca s au simtit atrase de ficele lor,si cum acest fapt este incest,singura solutie a fost sa le dezmosteneasca emotional,astfel aceste fete,au fost nevoite sa si gaseasca un barbat cu care sa se marite,sau macar sa stea cu el,ca sa poata scapa de influenta nefasta a tatalui,deseori aceste fete se marita prost,pt ca sunt prea disperate sa scape de tata,si nu se uita bine la viitorul sot.Daca parintii tai nu te pot proteja,un strain cu atat mai putin,dar cateodata este singura solutie,copii se ataseaza de parintii lor indeferent cat de rai sunt,pt ca nu au incotro,mai tarziu unii dintre acesti copii,vor constentiza raul facut,cert este ca raul continua,pt unii raul este singura forma de afectiune pe care au intalnit o.
-
Violeta I.
31.08.2011 - 18:02
Salut! Am citit articolul si sunt intru totul de acord cu ce ai scris. Acelasi lucru se intampla si cu mine si cu frate-mi. Eu sunt mai mare decat el si am invatat mai bine, am fost mai cuminte etc. El este mai rebel, nu exceleaza, iar presiunea este foarte mare din partea celorlalti. In schimb, eu fac cum scrie si in articol. Il laud si incerc sa-l ajut, vrand sa aflu care-i cauza, si nu efectele. Am reusit sa stabilesc o punte de legatura cu el si sa-i castig increderea. In acelasi timp, as avea un sfapt pentru parinti: sa le faca un test de personalitate copiilor lor, pentru a sti pe ce sa se axeze, sa stie care usnt punctele forte si cele slabe ale celro mici. Este o situatie win-win. Si copilul catsiga, pentru ca va invata ce-i place si isi va putea valorifica potentialul, dar si familia, pentru ca va avea sentimentul ca acel tanar merge in directia care trebuie si ca, la un moment dat, se va putea descurca in viata si fara sa fie dadacit de cei care l-au crescut.
-
maria ilincescu
10.08.2011 - 04:58
Este foarte important sa ne cunoastem foarte bine copiii.Acesta este un argument in favoarea acceptarii premisei conform careia elevii nu invata in acelasi mod, au cel putin potential stiluri si atitudini diferite. Ca sa le putem facilita succesul in viata trebuie sa le vedem unicitatea prin valori personale, prin profilul de inteligenta ,sa il ajutam sa isi descopere propriile interese si nevoi( nu-i dictam sa fie precum fratele , nu-l comparam , ii descoperim acel ,,bun' pe care-l are).
Vezi toate comentariile