characters characters

Sindromul fratelui mai mic - personalitatea copiilor mezini

Propus de: SuntParinte.ro   |   26 februarie 2024    |   25 vizualizări

Varsta: 6 - 11 ani.

sindromul fratelui mezin
Ce caracteristici tind sa aiba fratii sau surorile mezine? Desigur, rolul de frate mai mic nu garanteaza un anumit tip de personalitate, dar creste probabilitatea ca anumite tendinte, obiceiuri sau trasaturi sa apara in timp.

Citeste si:


Rolul de frate sau sora mai mare - urmari pe termen lung


Trei tipuri de relatii toxice intre frati


Personalitatea copiilor mezini


Sindromul mezinului sau a fratelui mai mic se refera la o suma de caracteristici si trasaturi pe care cel mai mic copil din familie le are. Desi din perspectiva psihologiei personalitatii, nu par sa existe diferente intre copii in functie de ordinea in care se nasc intr-o familie, exista totusi unele aspecte ce merita mentionate.

Sindromul mezinului presupune o serie de trasaturi comune pe care le putem regasi la majoritatea celor mai mici din familii:

  • Cauta atentie si de senzatii.
  • Sunt "creativi" atunci cand vine vorba de a obtine ce isi doresc.
  • Sunt rasfatati.
  • Sunt protejati mai mult decat restul copiilor din familie.
  • Pun la indoiala toate regulile.
  • Sunt plini de afectiune si cuceresc rapid inimile celorlalti prin felul lor de a fi.
  • Sunt relaxati si nu vad pericolele nicaieri.
  • Sunt persistenti pentru a obtine ceea ce isi doresc de la parinti sau ceilalti frati.

Copiii mai mici sunt adesea considerati drept rasfatatii familiei sau cei care isi asuma cele mai mari riscuri. La maturitate pot sa devina foarte buni antreprenori si adesea sunt mai inclinati pe partea sociala decat restul fratilor. De asemenea, cei mai mici copii au si cea mai mica rata de a dezvolta probleme de natura emotionala, de conduita sau probleme de atentie.

Daca intaiul nascut e considerat a fi copilul cel mai responsabil, cel mic care ramane in familie isi va asuma si el o multime de responsabilitati in timp, ramanand mai mult in sanul familiei decat restul fratilor. Relatiile dintre cel mai mic si cel mai mare copil sunt influentate de dinamica familiei, astfel ca nu e deloc neobisnuit ca cel mare, in timp sa ii ofere in continuare mai mult ajutor si atentie celui mai mic. Unii ar spune ca din acest motiv, mezinul va avea tendinta de a se infantiliza mai mult timp, insa nu este o regula.

A fi cel mai mic din familie inseamna uneori si mai multe dificultati de a straluci si a impresiona parintii pentru ca adesea, ceilalti frati deja au trecut prin experiente similare si au atins anumite praguri pe care mezinul va incerca mereu sa le depaseasca.

Uneori cei mici se vad nevoiti sa spele pacatele fratilor mai mari, sa compenseze pentru greselile lor si adesea sunt cei care raman sa ii auda pe parinti cum se plang de ceilalti copii.

Mezinul este cel care se va confrunta si cu situatia unui deces la o varsta mai mica decat restul fratilor, experienta care poate sa il marcheze destul de puternic.

Exista multe situatii in care mezinul nu este neaparat rasfatatul familiei, ci copilul care primeste tot ce a ramas de la fratii mai mari, inclusiv haine, papuci, rechizite, patul din camera etc..

In familiile cu mai mult de 2 copii, mijlociul sufera cel mai mult fiindca va fi cel mai dezavantajat din punct de vedere al atentiei primite de la parinti. Adesea primul va primi mai multa atentie fiindca va fi nevoie de mai mult ajutor din partea lui fiind mai mare, iar cel mai mic va avea nevoi mai multe si implicit, mai multi ochi vor fi atintiti asupra lui.

Desigur ca ordinea nasterii are un impact asupra felului de a fi al copiilor, insa sunt si alti factori care pot influenta dinamica familiala si modul in care fiecare copil se va dezvolta. Conteaza foarte mult stilul de parenting folosit de parinti, mediul in care cresc copiii, ce bagaj cultural exista in familie, genul copiilor si chiar si incarcatura genetica cu care fiecare vine.

Ce trebuie sa stii ca parinte cu mai multi copii:

  • Evita sa responsabilizezi mai mult unul din copii si sa il usurezi de activitati pe altul.
  • Ofera suficienta atentie si in egala masura, tuturor copiilor.
  • Evita sa iti infantilizezi mezinul.
  • Incearca sa iti iubesti in mod egal copiii si sa le arati asta.
  • Petrece la fel de mult timp cu fiecare dintre ei si ofera-le suport si indrumare in egala masura
  • Accepta diferentele de personalitate ale copiilor si nu face comparatii intre ei.
  • Incurajeaza comunicarea dintre frati.
  • Delega in mod egal sarcinile si responsabilitatile in casa.
  • Incurajeaza empatia in randul copiilor.
  • Evita sa iei partea vreunuia din copii, dar nici nu-i pedepsi pe toti pentru ca unul din ei a gresit si nu stii care din ei e vinovatul.

Indiferent de ordinea copiilor la nastere, fiecare copil este unic si special, cu nevoi aparte si un traseu specific de dezvoltare.


*Sursa foto: Freepik.com

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe