Gandirea orientata spre solutii in relatia parinte-copil
Cand te confrunti cu o situatie dificila, care sunt primele tale ganduri? Iti imaginezi toate consecintele negative care pot aparea, incerci sa gasesti responsabilul pentru situatia respectiva sau cauti pe cineva caruia sa ii spui cat de greu iti este? Toate acestea sunt reactii naturale si frecvente, atat in rolul de parinte, cat si in alte roluri sociale. Dar sunt reactii specifice gandirii orientate spre probleme. De ce este important sa depasesti gandirea orientata spre probleme si sa adopti una orientata spre solutii, mai ales in rolul de parinte?
Citeste si:
Cum incurajezi gandirea orientata spre solutii la copii
Cum cresti un copil care stie sa rezolve probleme
Gandirea orientata spre solutii – cum o incurajam
Cei mai multi dintre noi am invatat sa vedem situatiile dificile cu care ne confruntam in termeni de vinovati, consecinte neplacute sau pedepse. De aceea, multi oameni traiesc niveluri ridicate de stres, iritabilitate si descurajare in viata de zi cu zi, afectandu-le in timp relatiile cu cei din jur, dar si rezultatele obtinute in activitatile lor. In relatia parinte-copil, gandirea orientata spre probleme duce la folosirea ineficienta a pedepselor, la conflicte frecvente si nerezolvate intre parinte si copil, la neglijarea si invalidarea emotionala si, in timp, la distantarea emotionala dintre acestia. Gandirea orientata spre solutii nu te protejeaza de probleme sau dificultati, dar te ajuta sa le depasesti cu mai multa gratie si mai putin stres.
Recunoaste care sunt aspectele unei situatii pe care nu le poti schimba.
Abilitatea de a face diferenta dintre lucrurile pe care le putem controla si cele pe care nu le putem controla sta la baza echilibrului emotional, dar si a eficientei in gasirea de solutii. De exemplu, daca afara ploua si planuisei un picnic in familie, este clar ca planul trebuie readaptat. Daca ai un copil caruia nu ii place matematica, dar trebuie sa o invete pentru a lua examenele si a intra la liceul dorit, este clar ca va fi nevoit sa accepte inconfortul asociat cu invatarea pentru a-si atinge obiectivul.
In loc sa analizezi posibile urmari neplacute ale unei situatii, alege sa te pregatesti cat mai bine pentru ea.
Cand suntem orientati spre probleme, tindem sa reactionam cu stres, ingrijorare si pesimism in fata situatiilor noi sau dificile. Copiii care sunt prea stresati ca sa poata invata pentru un test, parintii care reproseaza sau tin predici adolescentilor despre comportamente periculoase ori angajatii care se plang ca au primit un proiect prea dificil sunt exemple de persoane care trec printr-un proces de gandire orientata spre peobleme. Copiii care stiu ca testul de a doua zi este important si dificil, asa ca trebuie sa se pregateasca cat mai devreme, parintii care vor sa ii inteleaga pe adolescenti, nu doar sa ii controleze sau angajatii care aleg sa adune cat mai multe informatii inainte de a incepe proiectul dificil sunt exemple de persoane care au o gandire orientata spre solutii.
Treci de la intrebarea „De ce ai facut asta?!” la „Cum putem rezolva situatia impreuna?”
Mai ales in relatia cu copilul tau, este foarte tentant ca atunci cand acesta face o greseala sau un gest impulsiv, sa il intrebi acuzator „De ce ai facut asa ceva?!”. De cele mai multe ori insa, intrebarea nu are efecte pozitive: justifica iritabilitatea parintelui si il pune intr-o pozitie in care il judeca si critica pe copil, iar pe copil il face sa se simta inferior sau doar rusinat de incapacitatea de a lua o decizie mai buna. Pe termen lung, aceasta reactie a parintilor ii poate indeparta pe copii de acestia, pentru ca nu incurajeaza de fapt o comunicare autentica, ci doar exprima frustrare, furie sau critica. Desigur, este benefic pentru copil sa poata intelege unde a fost gresit rationamentul facut sau cum poate proceda mai bine in viitor. Poti sa il ajuti sa se gandeasca la motivele sale intrebandu-l despre ele atunci cand sunteti calmi amandoi.
In plus, aceasta intrebare il asaza pe parinte intr-o relatie de opozitie cu copilul. In loc sa rezolve impreuna problema, parintele simte ca este singur impotriva copilului.
Treci de la „Nu vreau sa ma ocup de problema asta!” la „De ce este important sa rezolv problema asta?”.
Cand suntem orientati spre probleme, putem enumera toate motivele pentru care ne este greu sau nu vrem sa ne confruntam cu o anumita situatie. Cand suntem orientati spre solutii, stim in mod clar care sunt motivele pentru care, chiar daca poate fi dificil, este important sa ne confruntam cu situatia respectiva. Astfel, ne este mai usor sa renuntam la comportamentele de evitare sau la autosabotaj. De exemplu, daca ti-e teama de ace, dar vrei sa fii sanatos, vei merge la analizele anuale. In rolul de parinte, chiar daca te sperie de exemplu, ideea de a-l lasa pe copil sa mearga prima data intr-o excursie fara tine, il vei lasa pentru ca stii ca e important sa devina independent.
Trecerea de la o gandire orientata spre probleme la una orientata spre solutii nu este usoara si necesita timp si efort constant. Pentru unii dintre noi, ne este foarte usor sa gandim in termeni de solutii la munca, dar ne este extrem de greu acasa, in familie. Constientizarea este, ca de obicei, primul pas.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum putem preveni intensificarea conflictelorConflictele si neintelegerile sunt parte din viata de zi cu zi intre-un cuplu, insa indiferent care ar fi motivele ce stau la baza, important este sa reusim sa gasim solutii impreuna.
-
Ce inseamna inflorirea psihologica si cum o putem incurajaConceptul de ”inflorire psihologica” este unul multidimensional, propus de psihologia pozitiva in care se pune accent pe dobandirea fericirii si a starii de bine, a satisfactiei cu viata, a avea sanatate fizica si mentala, un sens si o semnificatie in viata, caracter si virtuti si relatii sociale aarmonioase.
-
Semne care indica faptul ca esti un parinte inteligent emotionalCine sunt parintii ideali? Exista o multime de carti si articole despre cum sa devii un parinte mai bun, iar toate resursele pe care le gasesti au in comun inteligenta emotionala. A creste copii inteligenti emotional incepe cu a fi un parinte inteligent emotional.
Adauga tu primul comentariu: