Esti obraznic! Efectele etichetarii copilului
Cum crezi ca se simte sau cum crezi ca se va comporta copilul care afla de la parintele sau ca este “obraznic”, “lenes” sau “incapabil”? Pentru copil, parintele reprezinta principala sursa de informatie, de aceea el va intelege ca este incapabil, ca ii dezamageste si ii nemultumeste pe parintii sai. Acest lucru inseamna ca isi formeaza o imagine negativa despre sine si, implicit, o stima de sine scazuta. Mai ales la varste mici, copiii cred tot ce le spun parintii si isi regleaza comportamentul in functie de ceea ce au aflat de la ei. Cum isi formeaza copilul o imagine negativa despre sine
“Asa nu”
Adultul ii spune copilului ca este “imatur” si se comporta “ca un bebelus”. Copilul interiorizeaza spusele parintelui sau si data viitoare cand se va confrunta cu o situatie dificila, este posibil sa isi aduca aminte si sa fie convins ca nu se va descurca. Va fi cuprins de teama si nu va reusi sa faca fata situatiei. Cu alte cuvinte, se va comporta “ca un bebelus”.
Situatie ipotetica
Copilul tau a pierdut cheia de la casa.
Inainte de a discuta despre acest lucru cu copilul tau, este bine sa te intrebi ce doresti sa obtii:
1. doresti sa ii transmiti ca este un iresponsabil si ca merita pedepsit?
sau
2. iti doresti sa il educi astfel incat sa nu se repete acest incident?
• Probabil, daca esti nervos si obosit, prima reactie va fi una negativa, precum “Esti un iresponsabil! Ti-am zis sa ai grija!”, dar prin aceasta nu vei face decat sa afectezi stima de sine a copilului.
• Daca insa doresti sa-l ajuti pe copil sa nu mai piarda cheia, il poti intreba cum s-a intamplat acest lucru si puteti gasi impreuna solutii: alegerea unui loc sigur pentru a pune cheia, cumpararea unui breloc pe care il poate prinde intr-un loc sigur in ghiozdan etc.
Expresii precum “Nu pot sa sufar un copil neascultator”, “Daca nu stai langa mine, nu te mai aduc aici”, “Sunt prea bun cu tine!”, “Ma scoti din sarite”, “Ma faci de ras” sunt destul de frecvente in relatia parinte- copil. Ele afecteaza echilibrul emotional al copilului, dar si relatia acestuia cu parintii, deoarece induc frica si sentimentul de culpabilitate.
Cele doua exemple ilustreaza felul in care se realizeaza definirea negativa, care duce la o stima de sine scazuta si la o slaba incredere in sine a copilului. Definirea negativa are o desfasurare circulara: copilul are un comportament nedorit, parintele sanctioneaza comportamentul etichetand copilul prin termeni negativi (lenes, obraznic, iresponsabil), copilul interiorizeaza aceasta caracterizare a parintelui (isi asuma spusele parintelui) si data viitoare repeta comportamentul nedorit.
Adultul ii spune copilului ca este “imatur” si se comporta “ca un bebelus”. Copilul interiorizeaza spusele parintelui sau si data viitoare cand se va confrunta cu o situatie dificila, este posibil sa isi aduca aminte si sa fie convins ca nu se va descurca. Va fi cuprins de teama si nu va reusi sa faca fata situatiei. Cu alte cuvinte, se va comporta “ca un bebelus”.
Situatie ipotetica
Copilul tau a pierdut cheia de la casa.
Inainte de a discuta despre acest lucru cu copilul tau, este bine sa te intrebi ce doresti sa obtii:
1. doresti sa ii transmiti ca este un iresponsabil si ca merita pedepsit?
sau
2. iti doresti sa il educi astfel incat sa nu se repete acest incident?
• Probabil, daca esti nervos si obosit, prima reactie va fi una negativa, precum “Esti un iresponsabil! Ti-am zis sa ai grija!”, dar prin aceasta nu vei face decat sa afectezi stima de sine a copilului.
• Daca insa doresti sa-l ajuti pe copil sa nu mai piarda cheia, il poti intreba cum s-a intamplat acest lucru si puteti gasi impreuna solutii: alegerea unui loc sigur pentru a pune cheia, cumpararea unui breloc pe care il poate prinde intr-un loc sigur in ghiozdan etc.
Expresii precum “Nu pot sa sufar un copil neascultator”, “Daca nu stai langa mine, nu te mai aduc aici”, “Sunt prea bun cu tine!”, “Ma scoti din sarite”, “Ma faci de ras” sunt destul de frecvente in relatia parinte- copil. Ele afecteaza echilibrul emotional al copilului, dar si relatia acestuia cu parintii, deoarece induc frica si sentimentul de culpabilitate.
Cele doua exemple ilustreaza felul in care se realizeaza definirea negativa, care duce la o stima de sine scazuta si la o slaba incredere in sine a copilului. Definirea negativa are o desfasurare circulara: copilul are un comportament nedorit, parintele sanctioneaza comportamentul etichetand copilul prin termeni negativi (lenes, obraznic, iresponsabil), copilul interiorizeaza aceasta caracterizare a parintelui (isi asuma spusele parintelui) si data viitoare repeta comportamentul nedorit.
Cum isi formeaza copilul o imagine pozitiva despre sine
“Asa da”
Parintele observa ca cel mic, desi intelege usor lectiile, isi face temele destul de lent si activitatea acestea ii ocupa mult timp. Alege sa aprecieze calitatile copilului si ii spune: “Intelegi foarte usor lucrurile noi”, iar pentru a-l ajuta sa termine mai repede lectiile, ii cumpara un cronometru sau il intreaba ce l-ar ajuta sa devina mai rapid. Data viitoare cand se va afla intr-o situatie in care i se explica ceva nou, copilul isi va aminti aprecierile parintelui si se va simti capabil sa faca fata situatiei. Primind o noua apreciere pentru rezultatele obtinute, stima de sine va fi din nou consolidata.
Acest exemplu ilustreaza definirea pozitiva. Ea functioneaza conform aceluiasi principiu ca si cea negativa, doar ca de aceasta data copilul interiorizeaza mesajele pozitive transmise de parinte.
Multi parinti recurg la definirea negativa cu intentii bune: acelea de a-l determina pe copil sa isi schimbe un comportament gresit. Insa, facand mereu referire la punctele sale slabe, stima sa de sine scade, iar capacitatea de a face fata situatiilor noi sau de a se afirma, de exemplu, in fata celorlalti scade.
Afla mai multe metode de educare a copilului care te vor ajuta sa pastrezi o relatie apropiata cu acesta din cartea “8 metode eficiente pentru educarea copiilor”, de Helene Renaud si Jean-Pierre Gagne, publicata la Editura Polirom.
Parintele observa ca cel mic, desi intelege usor lectiile, isi face temele destul de lent si activitatea acestea ii ocupa mult timp. Alege sa aprecieze calitatile copilului si ii spune: “Intelegi foarte usor lucrurile noi”, iar pentru a-l ajuta sa termine mai repede lectiile, ii cumpara un cronometru sau il intreaba ce l-ar ajuta sa devina mai rapid. Data viitoare cand se va afla intr-o situatie in care i se explica ceva nou, copilul isi va aminti aprecierile parintelui si se va simti capabil sa faca fata situatiei. Primind o noua apreciere pentru rezultatele obtinute, stima de sine va fi din nou consolidata.
Acest exemplu ilustreaza definirea pozitiva. Ea functioneaza conform aceluiasi principiu ca si cea negativa, doar ca de aceasta data copilul interiorizeaza mesajele pozitive transmise de parinte.
Multi parinti recurg la definirea negativa cu intentii bune: acelea de a-l determina pe copil sa isi schimbe un comportament gresit. Insa, facand mereu referire la punctele sale slabe, stima sa de sine scade, iar capacitatea de a face fata situatiilor noi sau de a se afirma, de exemplu, in fata celorlalti scade.
Afla mai multe metode de educare a copilului care te vor ajuta sa pastrezi o relatie apropiata cu acesta din cartea “8 metode eficiente pentru educarea copiilor”, de Helene Renaud si Jean-Pierre Gagne, publicata la Editura Polirom.
Care crezi ca sunt cele mai frecvente "etichete" pe care le folosesc parintii pentru a-si defini pozitiv sau negativ copiii?
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum poti intelege mai bine temperamentul copiluluiO relatie reusita intre parinte-copil se formeaza in timp si cu efort constant, rabdare si deschidere catre tot ce inseamna nou si provocari.
-
Cand copilul spune frecvent "Nu pot!"Copilul care spune deseori ”Nu pot!”, ascunde probleme diverse ce pot sa aiba legatura cu dezvoltarea sa de natura emotionala, increderea in sine sau cu modul in care percepe situatia cu care se confrunta.
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
Adauga tu primul comentariu: