Efectele psihologice ale izolarii
Cum ne afecteaza izolarea sociala si cum evitam efectele negative ale acesteia
Izolarea sociala ne poate afecta sanatatea emotionala si fizica pe termen lung. Cu totii riscam sa devenim mai iritati, mai nelinistiti sau mai tristi decat eram inainte de a ne izola in casa. Este important sa fii informat cu privire la efectele psihologice ale izolarii, pentru a le diminua pe cat posibil.
Efectele psihologice ale izolarii
Singuratatea este unul dintre rezultatele izolarii – mai ales pentru persoanele care nu au familie. Dar chiar daca ai ramas acasa impreuna cu intreaga familie, vei resimti lipsa prietenilor si interactiunilor sociale diverse din viata de zi cu zi. Poate ca aceasta lipsa nu va fi constientizata in totalitate, dar efectele ei vor exista. Studiile asupra efectelor carantinei arata ca dupa o izolare de 10 zile, apar: confuzie, iritabilitate si furie si chiar simptome de stres posttraumatic.
Confuzia si dificultatile de concentrare a atentiei
Mai ales daca trebuie sa lucrezi de acasa, s-ar putea sa observi ca iti este dificil sa te concentrezi si sa fii eficient, chiar daca cei mici te lasa sa lucrezi in liniste. Aceleasi efecte pot sa apara si la copii. Lipsa unui program structurat, lipsa stimulilor intelectuali si sociali le poate afecta atentia si gandirea.
Ce poti face?
- Limiteaza timpul pe care il petreci pe retelele de socializare, deoarece acesta presupune o fragmentare a atentiei: 5 secunde pentru a vedea o poza, alte 5 secunde pentru a citi un titlu sau un comentariu etc. In final, creierul nostru nu are ocazia sa isi exerseze capacitatea de concentrare pe termen lung.
- Foloseste metoda Pomodorro. Pe scurt, propune-ti sa lucrezi pentru o perioada de 30-40 minute, apoi ia o pauza de 5-10 minute. Incearca sa faci cat mai multe lucruri in timpul alocat muncii.
- Propune-ti obiective zilnice si incepe sa lucrezi pentru ele chiar daca nu esti in dispozitia necesara. Incurajeaza-ti propria disciplina.
- Acorda timp lecturii pe un subiect care te intereseaza. Te vei concentra mai usor asupra unui subiect care te pasioneaza si este un prilej de a-ti exersa capacitatea de rationament.
Teama generata de incertitudine
Nu stim ce se va intampla, nu stim daca persoanele dragi sunt in siguranta sau cand se va termina aceasta situatie. De aceea, incercam sa construim scenarii privind viitorul, iar multe dintre ele pot fi sumbre.
Ce poti face?
- Accepta-ti teama si las-o sa treaca. Aminteste-ti ca toate emotiile sunt temporare.
- Vorbeste cu o persoana apropiata despre ceea ce simti.
- Foloseste teama ca punct de pornire pentru decizii mai bune pe viitor. Teama ne arata care sunt lucrurile importante pentru noi, pe care nu vrem sa le pierdem. Ce greseli ai vrea sa eviti in relatiile cu cei dragi de acum inainte? Ce lucruri ti-ai dori sa faci in viata?
- Concentreaza-te asupra lucrurilor pe care le poti controla.
Sentimentul de neajutorare
Te poti simti coplesit de magnitudinea situatiei, de numarul de bolnavi si decese din intreaga lume, de riscul de contagiune care ramane in ciuda precautiilor luate, de durata indefinita a izolarii si de incapacitatea de a-i proteja mai bine pe cei dragi.
Ce poti face?
- Accepta acest sentiment: este adevarat ca in unele situatii, puterea noastra este limitata. Nu inseamna insa ca trebuie sa ne pierdem speranta. Concentreaza-ti eforturile asupra lucrurilor pe care le poti face.
- Afla cum poti ajuta, chiar si de acasa. In aceasta perioada, sunt organizate donatii pentru sustinerea persoanelor afectate de pandemie, initiative pentru varstnicii care au nevoie de ajutor si chiar proiecte de cercetare la care oamenii obisnuiti pot participa de acasa, online. Cand ajutam alte persoane, ne simtim mai putin neajutorati la randul nostru.
Sentimentul de lipsa de control asupra situatiei
Se poate traduce in panica, spaima sau stres care nu te lasa sa dormi.
Ce poti face?
- Accepta (din nou) ca intr-adevar, ai control limitat asupra situatiei in care te afli.
- Stabileste-ti o rutina zilnica, pe care sa o respecti chiar daca “nu ai chef” sau energie. Include in rutina ta si cateva minute de miscare – cand preluam controlul asupra propriului corp, simtim ca avem control si asupra propriilor emotii si ganduri.
Furie si iritabilitate in relatiile cu cei apropiati
Mai mult timp petrecut in casa alaturi de cei dragi inseamna si mai multe ocazii ca vechi tensiuni sau motive de conflict sa reapara si sa fie dezbatute.
Ce poti face?
- Ia o pauza daca simti ca te enervezi.
- Incearca sa petreci timp si separat, timp dedicat nevoilor personale. Stabileste limite si reguli in familie care sa va ajute sa faceti acest lucru.
Lipsa de energie si motivatie
Este strans legata de confuzie si dificultati de concentrare a atentiei, apare si la adulti si la copii si pe termen lung, poate duce la simptome de depresie. Poate fi cauzata si de probleme de somn, care sunt la fel de frecvente in aceasta perioada. Deseori, o numim plictiseala sau lipsa de chef.
Ce poti face?
- Asigura-te ca te odihnesti suficient, dar ai grija sa nu dedici timp excesiv somnului sau activitatilor sedentare.
- Incepe activitati chiar daca simti ca nu ai dispozitia necesara pentru ele – e foarte posibil ca aceasta sa apara dupa ce ai inceput. Citeste o carte, picteaza alaturi de copilul tau, incearca o reteta noua, invata lucruri noi.
Detasarea de propriile emotii
Una dintre reactiile la stresul prelungit este detasarea de propriile emotii. Aceasta se traduce prin replici precum „Nu pot descrie ce simt.”, „Nu simt nimic.”, „Sunt absent.”, dar si prin apatie, distanta fata de ceilalti, lipsa participarii la activitati alaturi de ceilalti etc.
Ce poti face?
- Scrie un jurnal. Trecand pe hartie gandurile si intamplarile prin care trecem, ne reconectam la propriile emotii.
- Fa exercitii de relaxare. Simple exercitii de respiratie te pot ajuta sa te linistesti suficient incat sa „iti auzi” gandurile si emotiile.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum putem preveni intensificarea conflictelorConflictele si neintelegerile sunt parte din viata de zi cu zi intre-un cuplu, insa indiferent care ar fi motivele ce stau la baza, important este sa reusim sa gasim solutii impreuna.
-
Ce inseamna inflorirea psihologica si cum o putem incurajaConceptul de ”inflorire psihologica” este unul multidimensional, propus de psihologia pozitiva in care se pune accent pe dobandirea fericirii si a starii de bine, a satisfactiei cu viata, a avea sanatate fizica si mentala, un sens si o semnificatie in viata, caracter si virtuti si relatii sociale aarmonioase.
-
Semne care indica faptul ca esti un parinte inteligent emotionalCine sunt parintii ideali? Exista o multime de carti si articole despre cum sa devii un parinte mai bun, iar toate resursele pe care le gasesti au in comun inteligenta emotionala. A creste copii inteligenti emotional incepe cu a fi un parinte inteligent emotional.
Adauga tu primul comentariu: