Despre nevoi fiziologice si intimitate
*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/trydberg/7449585684/in/photostream/
N-am inteles niciodata sensul vorbitului la plural cand e vorba de actiuni pe care le fac copiii nostri, actiuni la care nu participam pentru ca sunt menite sa fie facute in intimidate.
N-am inteles niciodata pofta parintilor de a da detalii despre nevoile fiziologice ale copiilor, in gura mare si de multe ori, de cele mai multe ori, de fata cu ei.
N-am inteles niciodata de ce vorbim cu copiii nostri “de sus”, de ce nu-i putem vedea ca pe oameni (ce sunt) si de ce ne dam atata importanta (“noi trebuie sa-i educam, sa-i invatam, sa le aratam calea”).
Sunt neintelegatoare de cand ma stiu. De dinainte de Ionut. Venirea lui insa mi-a accentuat starea si tot mai mult ma intreb: de ce?
Inca de cand era Ionut mic, traiam cu impresia ca intreaga familie voia sa stie de cate ori a umplut scutecul, ce culoare au excretiile, daca are probleme sau tranzitul intestinal se desfasoara normal. La inceput raspundeam, mai in doi peri, mai pe langa. Cand Ionut a mai crescut, intrebarile au inceput sa-i fie adresate constant. Bunicul de aici ma intreba pe mine “Azi a fost la toaleta?” iar daca eu ma prefaceam ca nu-l inteleg, adresa aceeasi intrebarea si lui Ionut, care de cele mai multe ori il ignora. Si pe bunic, si intrebarea.
Faptul ca Ionut a refuzat sa renunte la scutec pana in jurul varstei de 3 ani si 4 luni a fost vazut ca un esec al meu, ce mama esti daca asa un copil mare are inca scutec? Incercarea de a explica– “Nu vrea sa renunte la scutec, nu e pregatit, prin urmare va face pasul asta cand va vrea el” era vazuta ca o scuza jalnica. “Cum adica sa nu vrea? Asta e treaba ta, sa-l inveti!” Cand in sfarsit a scapat de scutec, nu, fara sa-l fi invatat eu nimic si fara sa fi avut un merit in evolutia lui, au inceput cu presiunile. Sa nu faci pe tine, esti baiat mare si cu intrebarile: “A fost azi la toaleta? A facut? Apa a baut?” Si astea toate de fata cu el. Raspunsul lui Ionut a venit foarte relaxat. De fiecare data cand se afla in prezenta bunicilor sau rudelor ce se bagau indiscret in problemele lui personale, Ionut dadea drumul liber, exclamand mai apoi “Oh, s-a intamplat un accident, nu-i nimic.” Voci ridicate, mirari, sprancene arcuite-n sus.
Pana la urma s-au linistit si epidsoadele s-au rarit pana au disparut de tot. Oameni buni, astea-s chestii private, nu le putem controla si bine facem daca nici nu incercam. Asa ca haideti sa uitam de expresii de genul: “Azi am facut treaba mare de doua ori!” exclama o mamica fericita in parc (intre noi fie vorba nu cred ca se referea si la ea), “Facem inca pe noi noaptea! ” povesteste un tatic (serios?) si altele (cred ca le-ati auzit si voi). Ce ziceti sa pastram nitel intimitatea lor asa cum am vrea sa fie pastrata si a noastra, pana la urma exista numeroase subiecte de discutie, nu-i musai sa ne blocam la din astea. Nu de alta, dar riscam un astfel de dialog (autentic si petrecut in urma cu cateva luni):
Ionut vine la mine si-mi sopteste ca vrea la toaleta. Intram in casa amandoi, iesim dupa un timp. Bunicii ne asteapta afara.
- A fost la toaleta? A facut? Ce a facut? Intreaba bunicul.
- Am fost si am facut, raspunde Ionut. Tu ai fost azi? Ai facut?
Bunicul inghite in sec.
- Ai auzit ce m-a intrebat? Nu-i frumos sa intrebi asa ceva…
- Dar tu m-ai intrebat primul…
Alexandra Pintea Varnava, mama lui Ionut (4 ani), implicata cu tot sufletul in proiectul Work At Home Moms Romania (chiar daca de la distanta), jurnalista si PR-ista care a dat cariera pe dragoste nebuna. Traiesc in Grecia de mai bine de 6 ani, scriu - pe blog (http://www.ouzoland.com), povesti pentru copii ("Povestiri pentru micutii pofticiosi" a fost deja publicata) si mai nou, aici, pe SuntParinte.ro
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum poti intelege mai bine temperamentul copiluluiO relatie reusita intre parinte-copil se formeaza in timp si cu efort constant, rabdare si deschidere catre tot ce inseamna nou si provocari.
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
-
Modul in care ii raspunzi la intrebari copilului tauModul in care raspunzi copilului la intrebarile pe care ti le adreseaza conteaza foarte mult, nu doar pentru dezvoltarea lui intelectuala, ci si emotionala.
Adauga tu primul comentariu: