Costume de carnaval
Alt carnaval, alte idei
Mi-am amintit ieri primul articol scris pentru suntparinte.ro. In urma cu un an, exact un an, luna februarie. Povesteam despre Ionut si alegerile lui in materie de costume. In primul an a insistat sa fie nimic altceva decat un tractor, in anul urmator, un copac vorbitor. De fiecare data, costumul a ramas nepurtat.
Pana la urma, n-a mai fost tractor, a fost tractorist si anul trecut, dupa ce s-a bucurat de costumul de copac (la care eu am cusut si am descusut zile bune) a decis ca totusi, in final vrea sa fie doar Ionut.
Anul asta au inceput discutiile cu mult timp inainte. Pentru ca e mai mare si pentru ca mediul de la gradinita incepe sa-l influenteze tot mai mult. Prin decembrie, imi spunea ca vrea sa gasim costum de pilot de elicopter. Apoi de gunoier. A urmat costumul de pilot de cursa. La inceputul lunii, cand deja pregatirile de carnaval erau in toi, a venit cu ultima idee care a si ramas.
- Vreau sa fiu Spiderman!
- Spiderman?
L-am privit mirata. Ionut nu a vazut nici un film cu Spiderman si nici desene animate.
- Pai tu stii cine-i Spiderman?
- E unul dintre cei buni. Si se lupta cu cei rai.
Da, cred ca e suficienta informatie pentru a dori sa-si intre-n rol.
-Si toti prietenii mei vor sa fie Spiderman buni!
Clar.
Ii promit ca o sa caut costum si chiar asta fac, dar, evident, nu-mi trece prin cap ca Spideman va fi unul dintre cele mai la moda costume anul asta si pe cand ma pornesc la cumparaturi, ia-l de unde nu-i. Am strabatut tot orasul, am intrat in fiecare magazin de jucarii. Nu mai exista costum de Spiderman. Ma salveaza in ultima clipa mama unui prieten de-al lui, un Spiderman veteran ce din cinci ani de viata, patru i-a petrecut in costum si primesc unul din colectia lui. Ionut il vede, e fericit nevoie mare. Il pune pe el si minunea dureaza doua minute.
- Bine, scoate-l.
- Pai nu vrei sa te joci imbracat in costumatie?
- Nu. O sa-l pun doar la carnaval, la gradi. Pana atunci, nu-l vreau.
Il dezbraca si odata cu el dispar si sperantele mele de a-l vedea costumat. Petrec doua zile povestindu-i despre Spiderman, ma rog, atata cat stiu si eu. Poate totusi mai exista o sansa. Ma asculta atent, imi povesteste si el, construim masina lui din Lego, cautam panze de paianjen, vedem si un trailer. Cateva secvente pentru ca “De fapt, asta-i film de oameni mari! Nu-s desene!”
Vine si ziua carnavalului. Primim indicatii - sa-i aducem la gradinita necostumati si sa-i imbracam inainte de a intra in sala de clasa, sa nu ducem ghiozdane cu noi si nici mancare (pentru ca educatoarele vor pregati surprize pentru cei mici) - adica o serie de schimbari si deviatii de la rutina ce s-au dovedit a fi foarte distractiv de observat (mai ales ca-mi cunosc pruncul).
-De ce sa nu ducem ghiozdanul cu noi? Eu il vreau!
Ii explic ce ni s-a spus, accepta intr-un final cu jumatate de gura.
Ajungem la gradinita, acolo alta surpriza. Baia-i plina de copii ce-si pun costumele. Atatia Spiderman la un loc n-am vazut niciodata. Zici ca-i preselectie pentru vreun film. Spiderman si Elsa. Brunete, blonde, toate-s Elsa. Ionut se baga printre picioare-mi si ofteaza.
-\Mami, eu nu mai vreau costumul de Spiderman.
Nu ma mai surprinde nimic. Cred ca nici eu nu l-as vrea de i-as vedea pe toti in jur trasi la indigo. Fac o incercare, ca de n-as face-o, n-as fi eu.
- Pai n-ai zis ca vrei sa fii si tu ca toti prietenii tai? Spiderman? Sa fiti cei buni sa va luptati cu cei rai?
-Dar mami, si cei rai, aia care ne bat, tot Spiderman sunt.
Are dreptate.Toti sunt Spiderman.
-Pai si ce facem atunci? il intreb (si serios ca ma pufneste rasul).
-Nimic. O sa stau cu hainele mele ca sa nu stie nimeni ca eu sunt Spiderman cel adevarat...
*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/29158681@N00/1813887857
Alexandra Pintea Varnava, mama lui Ionut (4 ani), implicata cu tot sufletul in proiectul Work At Home Moms Romania (chiar daca de la distanta), jurnalista si PR-ista care a dat cariera pe dragoste nebuna. Traiesc in Grecia de mai bine de 6 ani, scriu - pe blog (http://www.ouzoland.com), povesti pentru copii ("Povestiri pentru micutii pofticiosi" a fost deja publicata) si mai nou, aici, pe SuntParinte.ro
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Hiper independenta - ce inseamna si cum apare inca din copilarieHiper independenta inseamna determinarea deseori exagerata a unei persoane de a fi independent intru totul, chiar si atunci cand ar fi cazul sa accepte ajutorul sau sprijinul celor din jur.
-
Control psihologic versus control comportamental in relatia parinte-copilControlul psihologic are mai multa legatura cu consecintele negative ale dezvoltarii copilului pentru ca se refera la incercarea de a controla emotiile si gandurile acestuia.
-
Cum incurajam unicitatea copiluluiStim, teoretic, ca fiecare copil este unic si ca este important sa le respectam unicitatea si sa le incurajam dezvoltarea personalitatii. Cum putem face acest lucru cu adevarat?
Adauga tu primul comentariu: