Arta conversatiei pentru copii
Daca pentru adulti, a purta o conversatie este un lucru natural si, deseori, o sursa de bucurie si satisfactie, cand e vorba de copii, lucrurile pot sa se complice, pentru ca cei mici inca nu au toate abilitatile sociale, cognitive si emotionale de care au nevoie pentru a participa coerent si echilibrat la o conversatie. A reusi sa conversezi fara probleme cu oricine inseamna a stapani o serie de abilitati sociale, dar si a cunoaste limbajul corpului pentru a sti ce sa spui si ce sa nu spui.
Citeste si:
Cum il inveti pe copil sa inteleaga perspectiva altor persoane
Patru abilitati care determina succesul social al copilului
Arta conversatiei pentru copii
Este natural ca in primii ani de viata, incercarile de a avea o conversatie cu copilul tau sa aiba ca rezultat: schimbarea brusca a subiectului pentru ca cel mic a observat ceva care il intereseaza mai mult, neintelegeri si confuzii legate de sensul cuvintelor si propozitiilor, concluzii amuzante pornind de la interpretarea literala a replicilor tale sau schimburi de replici care nu au neaparat o legatura logica intre ele. Pe masura ce copilul isi dezvolta insa limbajul, atentia si memoria, dar si abilitatile sociale si metacognitive, conversatiile cu acesta devin mai coerente, mai pline de sens si mai interesante pentru fiecare dintre voi. In plus, conversatiile cu tine il vor ajuta pe copil sa isi exerseze abilitatile de care are nevoie pentru a comunica eficient cu alti copii si adulti. Exista cel putin patru abilitati de care au nevoie copiii pentru a avea conversatii reusite cu cei din jur.
Initierea conversatiei. Un lucru important in aceasta etapa este a decide daca e momentul oportun pentru a avea o conversatie. Copiii au nevoie sa stie cum sa isi foloseasca vocabularul pentru a spune ceva, ce subiect sa aleaga si sa recunoasca daca interlocutorul, prin limbajul sau nonverbal este interesat sau nu. Copiii impulsivi pot avea dificultati in acest sens, pentru ca tind sa sara peste formulele de introducere, le este greu sa inteleaga ca interlocutorii lor nu au aceleasi informatii ca si ei sau nu au rabdare sa formuleze idei usor de inteles de cei din jur.
Invata-ti copilul formule de incepere a unei conversatii si recomanda-i, ca in situatiile in care se simte mai putin inspirat, sa aiba o serie de intrebari pe care sa le adreseze in mod natural, astfel incat conversatia sa continue dincolo de „Ce faci?”. Pune accentul si pe comunicarea nonverbala si invata-l pe copil sa recunoasca semne ale interesului, plictisului, a confortului sau lipsei de confort in timpul conversatiei.
Alaturarea la o conversatie deja inceputa intre alti copii. La locul de joaca sau in clasa, copilul tau va dori sa participe la o conversatie deja inceputa. Cum poate face acest lucru fara a fi respins sau neglijat de ceilalti copii? Invata-l sa isi faca simtita prezenta in mod discret, cu un salut pe un ton mai putin ridicat, astfel incat copilul care vorbeste sa nu fie intrerupt sau distras. Recomanda-i sa astepte pana cand copilul care vorbeste termina de vorbit si apoi sa intervina in conversatie cu o intrebare, o interjectie sau o replica potrivita in contextul discutiei. Este preferabil ca interventia initiala a copilului care se alatura unei conversatii sa nu fie de lunga durata, sa nu incerce sa schimbe directia discutiei sau sa contrazica in mod direct ideile unui alt copil – deoarece ii pot lipsi informatii esentiale, iar acest lucru inseamna ca interventia sa poate fi redundanta sau nepotrivita.
Ajuta-ti copilul sa invete cum sa se alature unei conversatii prin jocuri de rol sau prin vizionarea unor clipulete online care prezinta modul de initiere a unei conversatii. Aminteste-i copilului ca ascultarea celuilalt este foarte importata, precum si continuarea discutiei pe o tema ce prezinta interes pentru toata lumea.
Mentinerea conversatiei. Pentru a face asta sunt necesare o serie de abilitati precum: a-ti astepta randul la povestit, a asculta ceea ce spune celalalt si a raspunde in mod adecvat, a ramane concentrat pe subiect, a citi limbajul corpului, expresia faciala si celelalte semne non-verbale. Daca impulsivitatea este la cote mari, s-ar putea sa apara mari probleme in mentinerea conversatiei fiindca un copil impulsiv va tinde sa intrerupa mereu ori sa sara de la un subiect la altul foarte repede. O alta problema poate sa apara cand copiii au pareri diferite si incep sa se contrazica. Aceasta abilitate porneste de la intelegerea ideii ca o conversatie este un schimb de idei: atat cel care initiaza conversatia, cat si interlocutorul pot participa in mod egal cu idei, ganduri si informatii pe care vor sa le faca cunoscute.
Ofera exemple copilului de intrebari prin care sa isi manifeste interesul pentru subiectul discutat si arata-i cum sa isi tina in minte un gand/subiect pe care vrea sa il expuna, fara a-si intrerupe interlocutorul. Invata-l sa foloseasca cuvinte prin care sa ofere asigurari celuilalt si siguranta ca l-a inteles si foloseste-te de jocul de rol pentru a exersa aceasta etapa a conversatiei. O recomandare care il poate ajuta pe copil sa mentina o conversatie este de a adresa intrebari suplimentare si de a impartasi din propria experienta legata de subiectul discutat. Este esential insa ca interesul copilului sa fie unul autentic, iar maniera de a adresa intrebarile sa fie una naturala, pornind de la curiozitatea reala, evitand astfel un schimb de replici artificial sau incomod.
Incheierea conversatiei. Finalul unei conversatii poate fi la fel de provocator ca si inceperea ei. E important sa fim atenti acum la limbajul corpului interlocutorului, sa intelegem care ii este tonul vocii si intentia de a incheia discutia.
Demonstreaza-i copilului prin exemple proprii cum sa incheie o conversatie, invata-l formule de ramas bun, dar si cum sa traga o concluzie la finalul discutiei. Formulele prin care isi exprima interesul de a continua discutia mai tarziu sau prin care isi exprima bucuria de a fi participat la discutie sunt de asemenea esentiale cand vine vorba de aceasta abilitate a copilului.
Lucruri de tinut minte pentru o conversatie reusita:
- Mentine contactul vizual cu interlocutorul.
- Asculta fara sa intrerupi.
- Respecta interlocutorul.
- Foloseste-te de bunele maniere.
- Formuleaza intrebari care sa necesite raspunsuri detaliate.
- Apeleaza la simtul umorului.
- Impartaseste din propria experienta.
- Fii real si autentic.
- Vorbeste clar si corect.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum poti intelege mai bine temperamentul copiluluiO relatie reusita intre parinte-copil se formeaza in timp si cu efort constant, rabdare si deschidere catre tot ce inseamna nou si provocari.
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
-
Critica excesiva a copilului si comportamentele de autosabotajCritica excesiva din partea parintilor poate avea multiple efecte negative asupra dezvoltarii bunastarii emotionale a copiilor.
Adauga tu primul comentariu: