Alternativa educationala Montessori
Preferate de parintii care vor sa ofere copilului posibilitatea de a se dezvolta intr-un mediu liber, care sa le ofere experiente de invatare diverse si care sa ii motiveze sa invete, sistemele alternative de invatamant sunt un subiect despre care ne-am propus sa iti aducem mai multe informatii.
Doamna Bobu Victoria, profesor la Gradinita 188 ”Castel” sector 2, Bucuresti, ne-a raspuns la cateva intrebari despre sistemul de invatamant Montessori.
1. Prin ce se diferentiaza sistemul Montessori de sistemul traditional de invatamant?
a) „Sa nu faci niciodata pentru copil ceea ce poate face singur”, spunea Maria Montessori in lucrarea „Descoperirea copilului”. Copilul si invatarea in ritm propriu, in acord cu interesele, dorintele si posibilitatile sale se situeaza pe primul plan, iar curriculum-ul si predarea pe locul doi.
b) Maria Montessori vorbea despre conceptul de „minte absorbanta” a copilului, de programe genetice de invatare care ii permit copilului sa asimileze singur cunostinte de limba, deprinderi, comportamente, obiceiuri intr-un mod individual si in ritm propriu. Copilul nu este privit ca un recipient gol ce trebuie umplut cu nenumarate cunostinte si competente, ci ca un copil care vine pe lume echipat cu tot ceea ce are nevoie pentru a supravietui.
c) Metoda Montessori ofera o alta organizare a mediului si a demersului didactic incercand astfel sa rezolve problemele actuale de care sufera si invatamantul romanesc: violenta si dezordinea. Acestea apar atunci cand mediul pune obstacole in calea dezvoltarii psihice naturale a copilului sau cand din mediu lipsesc stimuli necesari in fiecare perioada a cresterii. De exemplu, in clasele Montessori nu este folosit mobilierul fix, care separa cele doua curente ale cresterii: miscarea si dezvoltarea psihica (activitatea mintala).
d) In clasele Montessori copilul se poate misca liber, ascultand doar de propriul impuls interior, alegand singur activitatea si locul de desfasurare. In timp, exercitiul alegerii devine obisnuinta, adica se dezvolta capacitatea copilului de a lua decizii cu privire la propria persoana. Miscarea copiilor obisnuiti sa ia decizii pentru ei insisi devine cu timpul o miscare inteligenta, cu obiectiv, dictata de vointa. Mai mult, aceasta miscare merge impreuna cu invatarea, fara miscare invatarea fiind nenaturala la varsta copilariei.
e) Materialele de invatare sunt simple si provocatoare si ofera copiilor un feedback imediat. Aceasta trasatura, numita controlul erorilor, ofera copiilor posibilitatea sa stabileasca singuri daca au facut exercitiul in mod corect. Existenta unui singur exemplar dintr-un material presupune ca, implicit, un singur copil va putea sa-l foloseasca la un moment dat. Acest lucru faciliteaza educarea respectului pentru activitatea altuia si rabdarea de a astepta sa-ti vina randul.
f) A gresi este un element vital al procesului de invatare: investigatia, descoperirea, rezolvarea de probleme implica blocaje, cai gresite, reveniri, incercari repetate. Aceste experiente fac parte din procesul de dezvoltare a autodisciplinei si a autocontrolului. Copiii nu sunt certati si nici laudati pentru nereusitele sau reusitele lor. Evaluarea se face permanent si are importanta pentru cadrul didactic, care urmareste atent si inregistreaza evolutia copilului, fiind pregatit pentru a introduce un nou concept.
g) Copiii nu se concentreaza pe obtinerea unor performante apreciate prin calificative sau note, ci pe dezvoltarea unei dorinte fundamentale pentru invatare, in perfect acord cu A. Toffler care remarca: „Analfabetul de maine nu va fi cel care nu stie sa citeasca, ci va fi cel care nu a invatat cum sa invete”.
h) Intr-o clasa Montessori, copiii sunt de diferite varste. De exemplu, la gradinita sunt copii intre 2-5/ 6 ani care se afla in acceasi grupa, la fel cum se afla intr-o familie, ceea ce incurajeaza, toleranta, diversitatea, intrajutorarea, rabdarea.
2. Clasele Montessori functioneaza doar in gradinitele sau scolile Montessori sau pot fi infiintate si in scolile traditionale?
Din cate stiu, exista in Romania cateva gradinite si scoli care lucreaza pe alternativa educationala Montessori. Profesorul universitar dr. Marcel Capraru a tradus lucrarea ”Minte absorbanta” a Mariei Montessori si a promovat aceast mod de abordare a invatarii Montessori prin Proiectul „Montessori in Romania” in cadrul Asociatiei Alternative Pedagogice, la Turnul Severin, unde exista mai multe grupe de prescolari.
Mentionez de asemenea Centrul de zi „Veverita Roz „ de la Fagaras, jud. Brasov, o clasa Montessori in Bucuresti, o Scoala elementara la Cluj. Centrul „Veverita Roz” a fost infiintata de GRUF.- Universitatea din Florenta Italia.
De asemenea, exista la Miercurea Ciuc o Scoala Reformata cu Pedagogia Montessori.
Procedeul de obtinere a avizului de a deschide o astfel de unitate si de a obtine acreditarea din partea A.R.A.C.I.P este foarte dificil, iar pregatirea personalului care ar trebui sa lucreze in aceste institutii se deruleaza in strainatate si dureaza 3 ani. Nu exista sectii in cadrul facultatilor de profil care sa pregateasca aceste cadre, de aceea, fara o articulare coerenta la nivelul sistemului de invatamant si a factorilor de decizie, ar fi utopic sa vorbim despre o dezvoltare a alternativelor educationale in tara noastra.
3. Cum se realizeaza evaluarea copiilor in scolile sau gradinitele Montessori?
Totul se face prin cooperare, nu pe principiul competitiv. Copiii fac alegeri independente si exploreaza singuri conceptele, isi construiesc singuri cunoasterea, sentimentul identitatii individuale si intelegerea notiunilor morale de bine si rau. Copiii nu sunt certati, iar evaluarea are ca scop imbunatatirea activitatii si stimularea copilului, nu sanctionarea lui cu orice pret. Copiii nu sunt evaluati in raport cu ceilalti si nu se constituie ierarhizari, ci evaluarea are rolul de a sesiza evolutia, progresul, achizitiile fiecarui copil in parte. Strategiile de evaluare actuale cauta sa ofere copiilor suficiente si variate posibilitati pentru a demonstra ceea ce stiu, dar mai ales ceea ce stiu sa faca.
4. Cate ore petrece un copil la scoala/gradinita si cum arata o zi din viata unui copil inscris intr-o scoala /gradinita Montessori?
Din informatiile primite la cursul de formare din Florenta, Italia, copiii de gradinita au un program asemanator cu al copiilor de gradinitele cu program prelungit si isi desfasoara activitatea ca intr-o familie.
Metoda de predare este individuala, in clasa Montessori existand un singur fel din categoria materialelor de dezvoltare, iar copiii invata mai mult prin experienta decat prin ascultare. Materialele de dezvoltare sunt asezate pe rafturi joase, asa incat ei se pot descurca singuri si pot sa-si urmeze interesele proprii.
5. Care este implicarea parintilor in educatia copiilor inscrisi in acest program de invatamant ?
In alternativa Montessori, educatoarea, parintii si copiii lucreaza impreuna pentru a crea comunitati de invatare in care fiecare se simte in siguranta si este perceput asa cum este in realitate. Parintele si educatorul sunt priviti ca cele doua vasle ale unei barci. Daca se misca numai una, barca se invarteste in cerc, daca vaslele se actioneaza intr-o directie diferita, exista riscul ca barca sa se rastoarne.
6. Care sunt avantajele si dezavantajele acestui sistem ?
Avantajul primordial il constituie dreptul fiecarui copil de a participa la propria formare, de a se autoforma si consecintele acestui lucru in evolutia personala. Programul Montessori ofera experiente care cultiva spiritul de independenta, respectul de sine, pasiunea pentru lucrul bine facut si respectul fata de spiritul individual al fiecaruia.
Dezavantajele sunt de ordin material. Pentru dotarea unei clase Montessori cu trusele si materialul de dezvoltare complet, sunt necesari aproximativ 20.000 euro, dupa cum am fost informati la cursul de la Laboratoarele BELL Florenta.
7. De ce aleg parintii acest sistem de invatamant pentru copiii lor?
Parintii doresc sa isi educe copiii astfel incat sa se adapteze cat mai usor la provocarile ce vor veni in viata de adult. Mediul educational stimulativ si materialele de invatare stimuleaza implicarea activa a copiilor in sarcina de invatare, acestia fiind constienti de responsabilitatea pe care si-o asuma. De asemenea, se asigura o mai buna punere in practica a cunostintelor, exersarea priceperilor si capacitatilor in variate contexte si situatii.
8. Care este diferenta dintre un copil care termina scoala in sistemul traditional de invatamant si un copil care termina scoala in sistemul Montessori?
Nu am intreprins niste studii referitoare la aceste diferente, dar din ceea ce am citit si am vazut pot sa-mi fac o parere ca acesti copii stiu de ce sunt capabili, stiu ce vor si cum pot realiza ceea ce vor. Asadar, au capacitatea de a demonstra ceea ce stiu, dar mai ales ceea ce stiu sa faca. Copiii sunt mult mai calmi, linistiti , prietenosi, generosi, respectuosi si se adapteaza usor la diverse medii, ceea ce nu reprezinta o surpriza, datorita faptului ca traiesc la gradinita ca intr-o familie cu frati mai mici si mai mari.
Bibliografie:
Montessori M., Minte absorbanta, editura A.P.A, 2006;
Montessori M., Descoperirea copilului, E.D.P, Bucuresti, 1977 - traducere, note si comentarii de I. Sulea Firu;
Montessori M., Copilul fiinta divina, dar neinteleasa, Editura C.E.D.C, 1991
Cerghit I., Sisteme de instruire alternative si complementare, Editura Aramis, Bucuresti, 2002;
Cucos C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2000.
*Sursa foto: Pixabay.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Ce este fotbalul?Celor mai multi dintre noi le poate parea o intrebare banala, cu un raspuns foarte simplu. Este un joc intre doua echipe, la care castiga cea mai buna. Are multi suporteri, iar fiecare meci genereaza multa adrenalina.
-
Siguranta copiilor – cum gestionam libertatea de actiune si grija pentru prevenirea pericolelor?Copiii invata cel mai bine prin experiente si joaca. De aceea, cu cat beneficiaza de mai multe experiente noi, cu atat devin mai pregatiti pentru viata.
-
Cum ii invatam pe cei mici sa pretuiasca natura?Discutiile despre cat de esential este sa protejam natura, sa ne asumam un comportament responsabil si sa adoptam obiceiuri ecologice inca din copilarie nu sunt deloc noi.
Comentează:3 comentarii
-
Popiti Florina
06.02.2014 - 13:28
buna ziua, unde pot gasi scoala de stat care preda metoda montessori . precizez ca sunt din Bucuresti.multumesc anticipat
-
cata
17.08.2013 - 12:13
buna ziua,
-
Dinu Nicolita
15.09.2011 - 19:01
Cu puţin timp în urmă, am participat la cursul de formare continuă „CHILD ECOSYSTEM - THE ETHOLOGICAL METHOD TO THE SERVICE OF THE MAN CUB” la Florenţa, Italia, în cadrul Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, al Agenţei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.
Vezi toate comentariilese pare ca se incerca cite ceva si in scoala traditionala
ma tem insa,ca din cauza confuziei generale,sansele de reusita sint mici
Am aflat cum dr.Maria Montessori vorbeste despre preamărirea copilăriei, despre copil ca despre un lucru sacru, pentru că este un exemplu surprinzător de originalitate si de perfectiune. De aceea, tot ce stă în preajma copilului trebuie să-i creeze confort, să-i permită dezvoltatea, să-l ajute în dificilul drum de construire a personalitătii sale. Prin urmare, jucăriile trebuie să facă parte din universul uman, dar la o scară potrivită copilului, obiectele trebuie create pentru bucuria lor, cuvintele doar întregesc peisajul lumii miniaturale a copilului, aşa cum Maria Montessori spune: … “Ca un prim pas, am transformat clasele in adevarate Case ale Copiilor care se mobileaza cu obiecte adecvate staturii si fortei fiintelor pe care trebuie sa le gazduiasca: cu scaunele, masute, lavoare, obiecte foarte mici de toaleta, covorase, dulapioare, fete de masa si vesela. Toate acestea nu numai ca sunt de mici dimensiuni, dar sunt si suficient de usoare pentru a putea permite copilului de trei sau patru ani sa le mute, sa le schimbe locul si sa le transporte in gradina sau pe terasa; este destul de usor ca aceste obiecte sa fie adecvate nu numai corpului, ci si mentalitatii infantile, care este mai mica si mai putin complicata decat a noastra”.
Dr. Montessori a considerat ca, pentru ca un copil sa faca cele mai productive alegeri si sa isi exercite controlul asupra alegerilor facute, mediul inconjurator trebuie sa fie special proiectat astfel incat sa stimuleze o activitate constructiva din partea acestuia. Fiind una dintre modalitatile prin care acest mediu este pregatit, ordinea, faciliteaza dorinta copilului de a alege si concentrarea. Bunul simt sugereaza ca este mult mai usor sa alegi obiectul dorit atunci cand alternativele sunt aranjate intr-o maniera ordonata.Materialele Montessori ii ajuta pe copii sa faca alegerea dorita prin faptul ca acestea sunt expuse pe rafturi aflate la o inaltime potrivita varstei, pe mese sau pe covorase (cand le utilizeaza alti copii). Astfel este foarte usor pentru copil sa ia materialele de pe rafturi, sa le utilizeze pentru un timp si apoi sa le puna la loc. Din contra, in clasele traditionale, materialele sunt de cele mai multe ori inchise in dulapuri si profesorul este cel care controleaza cand si cum urmeaza sa fie utilizate.O alta modalitate prin care mediul ajuta copilul si ii faciliteaza alegerea si controlul asupra activitatii dorite, este dimensiunea mobilei. Aceasta consta in scaune si masute din lemn create special pentru copii, care se pot deplasa acolo unde doreste fiecare copil sa isi desfasoare activitatea, locurile nefiind prestabilite (acum un lucru obisnuit in gradinite, se pare ca este rodul inovatiei Mariei Montessori.Clasa Montessori este aranjata pe “zone”, de obicei delimitate de dulapioare cu rafturi joase. Fiecare “zona” contine materiale specifice subiectelor respective (arta, muzica, matematica, limba, stiinta etc.)
Materialele de pe rafturi au ca scop atragerea interesului copilului si acumularea cunostintelor prin utilizarea repetata. Cele mai multe sunt facute din lemn, pictate in culori primare sau culori care atrag interesul copilului (ex. turnul roz). Fiecare material are un scop bine determinat si este de dorit ca sa fie utilizat exclusiv in acel scop. Utilizarea corecta a acestor materiale este de natura sa promoveze o mai buna intelegere a unui anumit concept. Cand se constata ca materialele nu sunt utilizate conform cu destinatia lor, educatorii repeta lectiile. Deasemenea, curriculumul Montessori este extrem de bine structurat. Materialele care formeaza curriculumul sunt prezentate in secventa ierarhica existand si o legatura complexa cu materialele din diferite alte zone ale aceluiasi curriculum. Fiecare material dintr-o clasa Montessori izoleaza un singur concept. De exemplu, materialul cunoscut sub numele de “turnul roz” este facut din 10 cuburi din lemn cu marimi variabile, vopsite in roz. Copilul construieste un turn cu cel mai mare cub jos si cel mai mic sus. Astfel este izolat conceptul de dimensiune. Alte materiale utilizeaza concepte diferite: tabletele colorate pentru culori, materialele geometrice pentru forme, etc.Mai mult decat atat, materialele sunt autocorectoare. Cand o piesa nu se potriveste sau este lasata pe dinafara, copilul poate percepe cu multa usurinta eroarea. Astfel nu este necesarea corectarea copilului de catre adult. Copilul este capabil sa rezolve problemele independent, dezvoltandu-si astfel increderea in sine, gandirea analitica, si satisfactia ce decurge din ducerea la bun sfarsit a unei activitati prin propriile-i puteri.
Am apreciat cercetările doamnei psiholog Donatella Pecori de la GRUF - Grup de Cercetare la nivel Universitar din Florenta, instituţia organizatoare a cursului şi consider că trebuie să ne aplecăm mai mult asupra fiecărui copil şi să ne gândim la cercetările şi, mai ales la rezultatele excelente pe care laboratoarele Montessori le înregistrează.