Copilul singur la parinti
Majoritatea oamenilor au o reactie destul de stereotipizata atunci cand le spui ca ai un singur copil. “De ce doar unul ?” va fi prima intrebare, in timp ce, in mintea lor deja exista gata creionat portretul micutului tau. Iata-l: "e cu siguranta rasfatat"; "are de toate, iar parintii ii fac toate poftele"; "cauta mereu sa fie in centrul atentiei"; "nu stie sa fie generos"; "e foarte dependent de parintii lui"; "se simte singur" etc.
Acestea sunt doar o parte din caracteristicile pe care le are copilul singur la parinti in viziunea celor mai multor oameni. Cu toate acestea, in secolul XXI, multe familii au ales sa aiba un singur copil. Care sunt cauzele unei astfel de schimbari?
1. Nivelul economic si implicit statutul socio-economic scazut a dus la modificari in paternul familial. Preturile au crescut, forta de munca si locurile de munca sunt din ce in ce mai putine, astfel ca oamenii nu isi mai permit cheltuielile pe care le implica mai multi copii.
2. Varsta la care are loc prima casatorie a crescut destul de mult. Daca pana inaintea secolului nostru, tinerele nu apucau sa implineasca 18 ani si erau deja casatorite, mai nou, acestea tind sa astepte implinirea celor 30 de ani pentru a face pasul cel mare. Astfel ca, varsta la care vor avea primul copil este deja una destul de inaintata si cu riscuri din ce in ce mai crescute pentru o a doua sau a treia nastere.
3. Rolul femeii s-a schimbat in societate. Imaginea femeii care se ocupa de familie si nu isi mai continua studiile pentru a avea grija de casa, sot si copil s-a schimbat. Acum, tinerele isi continua pregatirea academica mergand chiar dincolo de facultate, dupa care pasul urmator il reprezinta intemeierea unei familii. Si asta numai daca mai intai au reusit sa se realizeze pe plan profesional.
Intrebarea ramane totusi: Sunt diferiti copiii singuri la parinti fata de cei din familiile numeroase sau nu?
Ce spun studiile? Copiii singuri la parinti sau cei care au fost primii nascuti obtin la testele de inteligenta scoruri destul de ridicate. Acest lucru se explica prin faptul ca au avut parte de toata atentia si ingrijirea parintilor, spre deosebire de restul copiiilor care vor fi nevoiti sa imparta cu ceilalti tot ceea ce primesc de la parinti: iubire, atentie, timpul petrecut impreuna cu parintii etc.
Din punct de vedere al socializarii, copiii unici dintr-o familie se pare ca au mai putini prieteni si/sau apartin unui numar mai redus de cluburi scolare decat copiii ce provin din familii cu numerosi membri. Astfel, viata lor sociala nu este la fel de intensa ca a celor din urma. Dar, studiile realizate ulterior au evidentiat un alt aspect: copiii singuri la parinti au putini prieteni, insa foarte apropiati si tind sa ocupe pozitii de lider in grupurile din care fac parte si se simt foarte fericiti cu viata pe care o traiesc. Pentru a-l ajuta pe copilul singur la parinti sa isi dezvolte competente sociale, este bine sa fie inclus cat mai devreme in grupuri de joaca sau in diverse activitati extrascolare desfasurate in grup. Prietenii imaginari apar frecvent la copilul singur la parinti.
Stilul de lucru al copiilor singuri la parinti este mai degraba individual decat cooperant tocmai pentru ca nu au avut experienta “impartasirii” cu alti frati. De asemenea, intrucat copilul singur la parinti nu are "asigurat" un partener de joaca in cadrul familiei, este nevoit sa dezvolte capacitatea de a initia o colaborare sau o prietenie. Acesta este unul din pasii catre autonomie si independenta. Inevitabil, copiii singuri la parinti invata mai repede decat ceilalti sa se bazeze doar pe ei insisi.
Datorita avantajului de a dispune de toate resursele materiale si emotionale ale parintilor, se presupune ca un copil singur la parinti are mai multe sanse de a avea succes decat un copil provenit dintr-o familie numeroasa.
Recomandarile tale
Esti parintele uni singur copil sau al mai multora? Din experienta ta, copiii singuri la parinti sunt diferiti fata de cei cu mai multi frati?
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
3 abilitati esentiale pentru rezilienta copiilor
Rezilienta este o super putere a copiilor care ii ajuta sa faca fata oricaror probleme in viata. Inca din primii ani de viata, ei se vad nevoiti sa rezolve probleme, sa isi gestioneze emotiile si sa isi asume riscuri, de aceea, e important sa incerci ca parinte sa iti ajuti copilul sa isi dezvolte cat de timpuriu rezilienta.
-
De ce este necesara tristetea
Desi traim intr-o lume in care se promoveaza succesul, iar multi copii cauta doar sa obtina beneficii materiale, in realitate, tristetea este cea pe care o simtim cel mai des, iar asta nu este un lucru rau. Atat adultii, cat si copiii au nevoie sa simta din cand in cand tristetea ca si emotie.
-
Tehnica 5-4-3-2-1 pentru copii
In momentele in care suntem tensionati, mintea noastra isi imagineaza cele mai rele scenarii ceea ce ne acutizeaza starea de rau pe care o simtim. Totusi, exista exercitii simple care ne pot ajuta sa ne recastigam controlul asupra propriilor ganduri.
Comentează: