Cum imi fac timp si pentru mine
Cu totii simtim nevoia de un timp anume rezervat doar noua. Un timp in care doar sa citesti, sa te uiti la un film, sa stai singur pur si simplu.
Pana sa nasc aveam dese astfel de momente si mi-aduc aminte – cu trecerea timpului, tot mai vag – ca acomodarea cu viata de mama mi-a ridicat intrebari din punctul asta de vedere. Eram nespus de fericita, dar timp de o luna, doua, in timpul „liber” dormeam si atat. Tin minte ca m-am intrebat „oare voi mai citi vreodata?”.
Exageram, desigur, dar erau de fapt mai multe intrebari intr-una singura: „Mai pot avea timp pentru mine?”.
Ei bine, da!
M-a ajutat enorm la inceput – cand statea mai mult cu noi- sotul meu. Facea in asa fel incat sa am cel putin o ora pe zi pentru mine, si acelasi lucru faceam si eu. Fiind doar noi doi, ne-am straduit inca de la inceput sa ne organizam in asa fel incat fiecare sa aiba timp si pentru el.
Dar de ceva vreme e mai mult plecat decat acasa, si chiar si asa, tot am timp si pentru mine. Evident, cu fetita alaturi.
„Secretul” consta in a te bucura. Mie imi place enorm sa stau cu ea, nu-mi trebuie nimic altceva momentan, vreau sa stau cat mai mult posibil cu ea. Am optat sa stau doi ani acasa, si sper ca dupa timpul asta sa fac ceva de acasa. Imi surade ideea de a o da la gradinita doar la program scurt ca sa socializeze si atat. Cred in menirea de Mama!
Am tot auzit intrebarea „Si, cum iti e acasa?”. A sta cu copilul acasa nu inseamna ca esti inchisa in vreo fortareata, izolata de omenire. Nici gand! Noi ne plimbam foarte mult, ne intalnim cu prietene de ale mele, avem vizite destul de des, organizam ceva plecari etc. Trece timpul incredibil de repede!
Mai sunt si zile in care nu vreau sa ma vad cu nimeni, in care scot fetita in zona cate putin.
Dimineata, de exemplu, ea e linistita cam o ora dupa ce se trezeste. Pai in timpul asta stau langa ea, in pat si savurez, atat cat pot, o carte. (Curat fac seara, cand vine sotul acasa, tocmai ca sa nu pierd vremea cu aspectul asta dimineata. ) Cand se mai agita, in timpul zilei, ii mai pun si desene animate . (Eram impotriva pana de curand, dar fiind doar tu si copilul, mai e nevoie, plus ca sunt multe desene dragute, linistite, educative.)
Ea – fetita- vrea, in ultima vreme, sa stau mai mult cu ea. Si atunci, in timpul zilei, cand deja sunt obosita, o tin in brate, eu ma uit la un film, si o pozitionez pe ea astfel incat sa vada doar desenele ei. O tin in brate in timpul asta, ma mai joc cu ea, o mai alint.
Orice facem impreuna , pentru ca e cu bucurie, facem pentru amandoua.
Laura Andreea Neagoe are 28 de ani si este mamica unei fetite decinci luni. A terminat Facultatea de Actorie, a profesat vreme de doi ani si jumatate in provincie dupa care a venit in Bucuresti unde a inceput sa lucreze cu copii in gradinite, organizand module de dans. In prezent se bucura sa stea acasa cu fetita ei si sa se implice in activitatea Work At Home Moms Romania. O puteti vizita pe Facebook.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum poti intelege mai bine temperamentul copiluluiO relatie reusita intre parinte-copil se formeaza in timp si cu efort constant, rabdare si deschidere catre tot ce inseamna nou si provocari.
-
Relatia parinte-copil adult - cum o poti imbunatatiCopilul tau a ajuns deja adult iar relatia dintre voi pare sa fie mai dificila decat inainte? Iata cateva schimbari pe care le poti aduce pentru o relatie armonioasa parinte-copil adult.
-
Zece replici ale parintilor care nu functioneazaModul in care comunici cu copilul tau poate face diferenta in cum anume se dezvolta din punct de vedere emotional si comportamental.
Adauga tu primul comentariu: