Cele mai frecvente intrebari ale parintilor despre consumul de droguri

*Sursa foto: Flickr.com

Atitudinile si comportamentul adultilor in legatura cu consumul de droguri si stabilirea unor norme explicite legate de consumul de substante al copiilor sau adolescentilor, sunt aspecte cheie pentru prevenirea familiala a dependentei de droguri. Totusi, multi parinti nu sunt siguri sau intampina dificultati in stabilirea si comunicarea cu copii a unei pozitii familiale explicite cu privire la consumul de droguri.

Multi parinti sunt nesiguri in legatura cu circumstantele cele mai potrivite pentru a vorbi cu copiii despre droguri si au temeri legate de raspunsurile pe care le vor da  daca hotarasc sa initieze o discutie cu privire la un subiect atat de sensibil.  Iata cateva ocazii in care ar putea fi potrivita initierea unei conversatii cu privire la consumul de droguri:

• Atunci cand subiectul apare spontan in discutie, de exemplu, in urma unui program de televiziune in care a fost tratat acest subiect.

• Atunci cand copiii pun intrebari cu privire la acest subiect; intotdeauna trebuie sa se incerce sa se raspunda la intrebarile copiilor cu privire la tutun, alcool sau alte substante.

• In conversatii formale, atunci cand exista un motiv care sa justifice deschiderea discutiei (de exemplu, prima data cand copilul iese noaptea).

In randurile urmatoare sunt cuprinse unele sugestii pentru a raspunde intrebarilor mai frecvente ale parintilor cu privire la modul de a comunica cu adolescentii pozitia familiei cu privire la consumul de droguri.

Adesea, copilul meu ma intreaba despre droguri, nu este destul de clar ce cred?
Intrebarile adolescentilor cu privire la consumul de droguri reprezinta o oportunitate imensa pentru a vorbi cu ei despre acest subiect. Totusi, aceasta intrebare poate reflecta interesul copilului in a experimenta consumul de droguri; trebuie sa fii atent! Intrebarile si observatiile copiilor cu privire la tutun, alcool sau alte droguri pot ascunde interesul de a afla ce s-ar intampla daca ar consuma sau ce cred parintii daca ar incerca.

Pe adolescenti ii atrag lucrurile interzise: daca nu vrem sa fumeze, sa bea alcool sau sa ia alte droguri nu ar fi mai bine daca nu le-am interzice?
Multe studii demonstreaza ca acei copii din familiile care nu au stabilit norme contrare consumului de droguri, prezinta un risc major de a initia consumul comparativ cu copiii familiilor in care asfel de norme sunt prezente si sunt clare pentru toata lumea. Totusi, normele familiale cu privire la consumul de droguri trebuie sa fie motivate, nu impuse dogmatic.

Poate este normal sa se imbete, sa fumeze sau sa consume droguri in timpul adolescentei? Multe persoane au facut acest lucru si ulterior au avut probleme.
Este adevarat ca multe persoane au consumat droguri pentru o anumita perioada din viata si apoi au abandonat consumul. Totusi, consumul de droguri implica intotdeauna riscuri care ar fi de preferat sa fie evitate. In plus, cu cat se incepe mai devreme consumul de droguri, cu atat este mai probabil sa ajunga sa abuzeze sau sa devina dependent de ele. In consecinta, ar fi bine macar sa se intarzie pe cat posibil perioada primului contact cu drogurile.

Multi oameni fumeaza si/sau beau alcool. De ce nu si copilul meu?
Fiecare familie trebuie sa adopte normele pe care le considera adecvate fata de ceea ce poate face copilul sau nu. Apoi, trebuie sa tii cont de faptul ca consumul de droguri poate afecta negativ intr-o mai mare masura sanatatea (si dezvoltarea) copiilor si adolescentilor decat pe cea a persoanelor adulte. In plus, presupune un risc major de a avea probleme in viata adulta.

Eu beau alcool (sau fumez, sau iau droguri), cum il pot convinge pe copilul meu sa nu o faca si el?
Este dificila explicarea contradictiilor intre comportamentul parintilor si ceea ce spera acestia de la copiii lor (exista parinti care au renuntat la fumat pentru a evita sa dea un  exemplu negativ copiilor). In cazul tutunului, parintii pot intotdeauna, cel putin, sa incerce sa le explice copiilor procesul si efectele dependentei de tutun ca un bun motiv pentru a nu incepe sa fumeze. Astfel, le pot explica cum s-au apucat de fumat (de ce s-au apucat) si cum, aproape fara sa-si dea seama au ajuns sa fie „prinsi in capcana” tutunului, ceea ce i-a facut sa esueze rapid in incercarile lor de a renunta la fumat. In plus, daca parintii fumeaza sau beau alcool, este recomandabil sa demonstreze copiilor autocontrolul in aceste comportamente: sa nu bea niciodata in exces, sa mentina abstinenta cand se urca la volan, sa nu se urce intr-un vehicol condus de cineva care a baut prea mult, sa nu fumeze atunci cand este bolnav, sa nu fumeze in locurile inchise daca exista copii sau persoane pe care le deranjeaza fumul, respectarea interdictiilor cu privire la fumat.

Copilul meu deja stie ce cred despre droguri, este necesar sa mai vorbim despre acest subiect?
Daca parintii nu vorbesc clar cu copiii despre ceea ce ei cred cu privire la droguri si despre asteptarile lor fata de comportamentul copiilor cu privire la acest subiect, s-ar putea ca acestia sa nu puna niciodata aceasta intrebare si, cand apare ocazia de a lua droguri sa nu aiba o opinie suficient definita. In aceste circumstante, acesta este mai influentabil in fata reactiilor celorlalti.

Si in cazul in care copilul meu pune intrebari despre droguri la care eu nu stiu sa raspund?
Adolescentii inteleg faptul ca parintii nu stiu totul. Daca se intampla sa puna intrebari la care parintii nu stiu sa raspunda, acestia pot raspunde cu naturalete ca nu cunosc raspunsul sau ca ii pot ajuta sa gaseasca informatiile.

Si daca ma intreaba daca eu am fumat cand aveam varsta lui, daca m-am imbatat sau daca am fumat marihuana?
Aceste intrebari pot fi incomode pentru parinti, mai ales daca raspunsul este afirmativ. Cu siguranta parintii au dreptul la intimitate si nu este necesar sa le explice totul copiilor. Totusi, daca nu aveti suficienta incredere pentru a vorbi cu ei despre un subiect concret, cu greu puteti spera ca ei o au.
Un raspuns bun ar fi adevarul, in ciuda faptului ca trebuie sa admiteti aceste comportamente in trecut si sa prezentati lipsa de informatii din vremea respectiva sau propria insuficienta in practicarea unor abilitati (pentru a spune nu, pentru a respinge o invitatie, pentru a face fata influentei colegilor). Astfel, parintii arata copiilor ca pot vorbi deschis despre orice tema cu ei, si vor avea mai multe posibilitati de a interveni in comportamentul lor.

Gabriel Cicu,

Psihiatru si psihoterapeut, coordonator al programelor de psihoterapie si al serviciilor pentru profesionisti. 
Medic specialist psihiatru, absolvent al Facultatii de medicina, Universitatea Valencia, Spania.
Doctor in stiinte medicale, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, Bucuresti
Autor la numeroase publicatii in domeniul prevenirii, tratamentului si ingrijirii abuzului de droguri.  Manager de proiecte nationale si internationale in cadrul Agentiei Nationale Antidrog (ANA). Coordonator al Programului National de Asistenta Integrata in Adictii si al departamentului de Asistenta Integrata in cadrul ANA.

Psihoterapeut in cadrul Clinicii PsyMotion. In prezent, Clinica PsyMotion are in desfasurare o gama larga de programe terapeutice destinate parintilor care vor sa isi imbunatateasca relatia cu copiii lor, consumatorilor de droguri sau apartinatorilor acestora.  Mai multe detalii gasesti aici.