Sunt Parinte in era digitala. Cum ma descurc?
Oricare ar fi varsta copilului tau, calculatorul a devenit o parte importanta a vietii sale. Vrei sa te asiguri ca influenta sa asupra educatiei copilului va fi una pozitiva.
De asemenea, incerci sa te adaptezi schimbarilor pe care computerul le aduce in sfera preocuparilor, intereselor si obiceiurilor copilului.
In functie de varsta copilului tau, apar o serie de intrebari:
- Cum il ajuti pe copil sa utilizeze calculatorul ca instrument de invatare?
- Care este granita dintre mediul real si cel virtual?
- Jocurile pe calculator: cu sau fara reguli
- De ce iau copiii referate de pe net?
- Retelele sociale
- Cat timp sa il las la calculator?
Referitor la ultima intrebare, unii parinti sunt indecisi in a achizitiona produse educationale online, blocandu-se in teama ca juniorul va petrece prea mult in fata calculatorului. Create de specialisti educationali, produsele INTUITEXT sunt adaptate acestei noi generatii, propunand o invatare, corect dozata ca timp, dinamica, interactiva, care ii ajuta pe elevi sa retina mai usor informatiile, explorand atat memoria vizuala, cat si pe cea auditiva. De exemplu, pe ExamenulTau.ro elevii pot învăţa sistematic (cu aprofundare pe materie) sau rapid (centrat pe noţiunile pe care stiute deja).
CD-urile educationale INTUITEXT, platformele online: ScoalaIntuitext.ro si ExamenulTau.ro transforma invatarea. Descopera-le si vei vedea ca vei gasi in ele un ALIAT. Transforma provocarile in reusite!
*Pentru a putea deschide fisierul, este nevoie sa aveti instalat pe calculator Adobe Reader.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Postarile vulnerabile ale adolescentilor in social media
Pentru o parte din adolescenti, retelele sociale indeplinesc rolul de jurnal personal, devenind locul in care acestia isi exprima emotiile si experientele personale, asumandu-si un nivel ridicat de vulnerabilitate si expunere.
-
Trei feluri in care putem incuraja o relatie sanatoasa a copiilor cu social media
Retelele de socializare online sau social media fac parte din viata de zi cu zi a adultilor, dar si a copiilor si adolescentilor. Cum le pot influenta acestea dezvoltarea emotionala si cum ii putem ajuta sa nu fie afectati de timpul petrecut online?
-
Cum poate fi afectata sanatatea emotionala a adolescentilor de retelele de socializare online
Daca esti parinte de adolescent sau preadolescent, stii deja o multime de lucruri despre retelele de socializare online, dar si despre nevoia copiilor care petrec timp pe acestea de a primi apreciere si admiratie din partea celorlalti utilizatori.
Comentează:34 comentarii
Utilizarea calculatorului la vârste mici este dăunătoare atât prin dispozitivul numit computer (electromagnetismul dezvoltat de toate componentele provoacă tulburări de memorie, deficit de atenție, oase fără calciu, diminuarea vederii, iradierea provocată de ecran poate provoca boli care se vor declanșa la 30-40 ani, folosirea tastaturii și a mouse-lui (curent electric de mică tensiune) provoacă anchilozarea degetelor, poziția de lucru poate provoca dureri de spate, deformări de coloane și articulații sensibile!), prin conținutul activității (jocurile violente generează epilepsie infantilă, lipsă de respect față de viață, conștiința de supraerou - sunt din ce în ce mai mulți tineri care fac rost de armament și pătrund în școlile care nu i-au acceptat ca supraeroi trăgând în toate direcțiile și omorând tot ce apare precum în jocurile în care toți îți sunt dușmani cum ar fi Doom, Counterstrike, dezvoltă imoralitatea - vezi GTA, jocuri sexuale). Nu poți să afirmi că atracțiile sexuale pot fi evitate prin informarea minorilor la un timp potrivit pentru că acest timp potrivit este situat la sfârșitul pubertății iar dacă îl informezi mai devreme minorul va suferi un șoc greu de prevăzut. În anii 1990 s-a exagerat această educație prematură (la unele școli, de 1 iunie au fost dăruite copiilor prezervative și nu toți le-au folosit ca baloane în prima recreație...) și azi această exagerare continuă (fac ce fac dar știu ce fac, cuvântul fac având un înțeles englezesc cunoscut de toți copii de la 7 ani în sus!) și efectu se vede în înmulțirea explozivă a mamelor minore! Cred că acest site ar trebui să fie mai atent cu articolele tipărite și să solicite obligativitatea utilizării diacriticelor românești, dovedind astfel pricepere în utilizarea calculatorului, seriozitate în gândire și respect față de limba română.
Cât despre calculator și minor, părintele ar trebui să îl asiste pe minor 1-2 ore cel mult în activitatea pe calculator. Dacă nu are timp de supraveghere, calculatorul ar trebui să fie nefuncționabil. De la 16 ani în sus, după ce scheletului uman i se adaugă protecția electromagnetică, se învață într-o lună tot ce s-a învățat între 4 și 15 ani, indiferent de cât mult timp s-a folosit tastatura.
În același an doi psihiatri din Taiwan au făcut vâlvă cu ideea unei noi tulburări: dependența de iPhone. Au documentat două cazuri: unul viza un pacient adolescent care a fost internat în cele din urmă la azil după ce ajunsese să folosească iPhone-ul 24 de ore pe zi. Cel de-al doilea studiu viza o vânzătoare de 31 de ani care își folosea telefonul în timpul șofatului. Ambele cazuri ar fi fost luate în derâdere dacă n-ar fi fost lansat în aceeași perioadă și studiul de 200 de pagini de la Stanford despre obiceiurile legate de iPhone. Acesta descoperea că 1 din 10 utilizatori se simt „complet dependenți” de telefon. 94% din intervievați au recunoscut că se simt într-o măsură mai mică sau mai mare constrânși în timp ce 3% nu permit nimănui să se atingă de telefonul lor.
În cei doi ani care s-au scurs de atunci îngrijorarea pentru atracția patologică cauzată de internet a crescut. În aprilie doctorii au atras atenția asupra unei creșteri a „dependenței de Facebook” în revistei The Times of India. Cele mai noi detalii despre obsesia americană pentru internet se află în noua carte a lui Larry Rosen iDisorder care, în ciuda titlului ludic, a fost publicat la cea mai mare editură medicală din lume. Echipa lui a intervievat 750 de persoane, o proporție de adolescenți și adulți reprezentativi pentru recensământul Californiei de Sud și care le-au detaliat obiceiurile tehnologice, sentimentele față de acele obiceiuri și rezultatele la o serie standard de teste de tulburări psihiatrice. Autorul a descoperit că cei mai mulți intervievați, exceptându-i pe cei peste 50 de ani, își verifică mesajele, email-ul sau rețelele de socializare „tot timpul” sau o dată la 15 minute. Mai îngrijorătoare e descoperirea că cei care petrec mai mult timp online aveau mai multe „trăsături compulsive de personalitate.”
Nu e suprinzător poate că cei care își doresc mai mult timp online se simt constrânși să și-l procure. Însă, de fapt, acești utilizatori nu-și doresc să fie conectați. Nu e chiar liberul arbitru care îi îndeamnă pe cei mai mulți tineri angajați (sub 45 de ani) să își țină BlackBerry-urile lângă pat când dorm conform unui studiu din 2011 și nici pe 80% dintre cei care pleacă în concediu să-și ia laptop-uri sau smartphone-uri cu ei pentru a ține legătura cu serviciul, conform unui alt studiu din 2011 și nici să-și verifice smartphone-urile înainte de culcare, în mijlocul nopții dacă se trezesc și la câteva minute după ce se trezesc.
Ni se poate părea că alegem să folosim această tehnologie, dar suntem, de fapt, atrași de potențialele recompense de termen scurt. Orice ping poate fi o oportunitate socială, sexuală sau profesională și primim o minirecompensă, o fărâmă de dopamină dacă răspundem la sunet. „Recompensele acționează ca niște impulsuri de energie care încarcă motorul compulsiv precum frisonul unui jucător de cărți când primește o nouă carte. Cumulativ, efectul este puternic și greu de refuzat.” A declarat recent cercetătoarea din domeniul media de la MIT Judit Donath pentru Scientific American.
A devenit de curând posibil să urmărim cum folosirea internetului ne modifică funcționarea creierului. În 2008 Gary Small, directorul centrului UCLA pentru Memorie și Îmbătrânire a fost primul care a documentat schimbările la nivelul creierului produse de folosirea moderată a internetului. A strâns 24 de persoane dintre care jumătate erau utilizatori experimentați de internet și jumătate de-abia începuseră și le-a făcut tuturor tomografii. Diferența era uimitoare: utilizatorii de internet prezentau modificări ale contexului prefrontal. Ceea ce s-a întâmplat apoi a fost și mai surprinzător.Timp de o săptămână li s-a cerut începătorilor să petreacă un total de 5 ore online și apoi să se întoarcă pentru o altă tomografie. „Utilizatorii începători prezentau deja modificări la nivelul funcționării creierului” a scris mai târziu reflectând asupra consecințelor pe care le putem resimți când petrecem mai mult timp online.
Creierul unui dependent de internet arată la fel ca cel al unui dependent de droguri sau alcool. Într-un studiu publicat în luna ianuarie cercetători chinezi au descoperit „un nivel anormal de materie albă” – in esență celule nervoase în plus create pentru viteză – în zonele însărcinate cu atenție, control și funcție executivă. Un studiu paralel a găsit schimbări similare în creierele dependenților de jocuri video. Ambele studii vin pe linia altor studii efectuate de chinezi care leagă dependența de internet de „anormalități structurale în materia cenușie”, anume scăderea de 10-20% în zona responsabilă pentru precesarea vorbirii, memoriei, controlului motor, emoției și alte informații. Mai rău, scăderea nu se oprește niciodată – cu cât petrecem mai mult timp online, cu atât creierul prezintă mai multe semne de „atrofie”.
Deși tomografele nu dezvăluie ce a fost mai întâi, abuzul sau schimbările din creierele noastre, mulți medici înclină spre confirmarea propriilor observații. „Nu ne putem îndoi că devenim mai impulsivi” spune Aboujaoude de la Stanford, iar unul din motive îl constituie folosirea tehnologiei. El subliniază creșterea diagnosticelor de tulburare obsesiv-compulsivă și ADHD, ultimul ajungând la un procentaj de 66% în ultima decadă. „Există o cauză și un efect.” Intregul articol il gasiti aici:http://www.familiaortodoxa.ro/2012/09/09/internetul-ne-face-sa-innebunim-partea-a-ii-a/