Lectura activa
Copilul tau tocmai a terminat de citit o carte. Daca dupa ce ii adresezi cateva intrebari despre subiectul cartii iti dai seama ca nu a retinut prea multe informatii in urma lecturii, este momentul sa il inveti cateva principii ale lecturii active. Ce presupune lectura activa
1. Invata-ti copilul sa isi puna intrebari. Inainte de a incepe lectura, recomanda-i sa isi formuleze cateva intrebari despre subiectul respectiv, la care sa gaseasca anumite raspunsuri. De asemenea, este bine sa isi aminteasca lucrurile pe care le stie deja despre subiectul cartii, pentru a-si da seama la finalul lecturii, care sunt exact lucrurile noi pe care le-a invatat.
2. Atunci cand intalneste termeni necunoscuti, recomanda-i sa ii marcheze cumva in text si sa le caute semnificatia. Daca termenul necunoscut este esential pentru intelegerea corecta a textului, este bine sa caute semnificatia lui in momentul in care l-a gasit in text. In caz contrar, il poate nota separat si cauta in dictionar cand ia o pauza de la lectura.
3. Recomanda-i sa isi noteze separat care este subiectul a ceea ce a citit, cine sunt personajele, ce teme a reusit sa identifice in text etc. Aceste informatii ii vor fi de folos atunci cand va redacta rezumatul cartii sau cand va incerca sa isi aminteasca ce a citit.
4. Pe parcursul lecturii, pot aparea intrebari referitoare la subiectul despre care citeste sau nelamuriri. De asemenea, lectura ii poate activa informatii pe care le detine deja. Poate nota aceste intrebari sau aceste informatii separat, pentru a gasi raspunsuri sau pentru a afla mai multe despre legatura care exista intre informatiile pe care le detine deja si cele noi, aduse de lectura respectiva.
5. Pentru a intelege mai bine textele citite, recomanda-i ca la finalul fiecarui capitol sa raspunda la intrebari precum: „Ce transmite acest fragment?” si „Care este scopul acestui paragraf?”. Pentru a raspunde la prima intrebare, recomanda-i sa reformuleze cu propriile cuvinte informatiile, iar pentru a raspunde la cea de-a doua, este nevoie sa se deduca scopul pe care l-a avut autorul scriind respectivul paragraf: sa sustina un anumit punct de vedere, sa aduca o noua perspectiva etc. Aceasta metoda este eficienta pentru a intelege mai bine textele nonliterare.
6. Chiar daca nu invata neaparat pentru un examen sau pentru o lucrare de control, ii poti sugera sa se gandeasca la intrebari de evaluare pornind de la cartea citita. Ce l-ar intreba un profesor pentru a verifica daca a citit cartea respectiva?
7. La finalul lecturii, ii poti cere sa iti povesteasca sau sa iti explice informatiile pe care le-a descoperit in cartea citita. Una dintre cele mai bune modalitati de a fixa in memorie informatiile noi este de a le prezenta altor persoane, care nu le cunosc.
2. Atunci cand intalneste termeni necunoscuti, recomanda-i sa ii marcheze cumva in text si sa le caute semnificatia. Daca termenul necunoscut este esential pentru intelegerea corecta a textului, este bine sa caute semnificatia lui in momentul in care l-a gasit in text. In caz contrar, il poate nota separat si cauta in dictionar cand ia o pauza de la lectura.
3. Recomanda-i sa isi noteze separat care este subiectul a ceea ce a citit, cine sunt personajele, ce teme a reusit sa identifice in text etc. Aceste informatii ii vor fi de folos atunci cand va redacta rezumatul cartii sau cand va incerca sa isi aminteasca ce a citit.
4. Pe parcursul lecturii, pot aparea intrebari referitoare la subiectul despre care citeste sau nelamuriri. De asemenea, lectura ii poate activa informatii pe care le detine deja. Poate nota aceste intrebari sau aceste informatii separat, pentru a gasi raspunsuri sau pentru a afla mai multe despre legatura care exista intre informatiile pe care le detine deja si cele noi, aduse de lectura respectiva.
5. Pentru a intelege mai bine textele citite, recomanda-i ca la finalul fiecarui capitol sa raspunda la intrebari precum: „Ce transmite acest fragment?” si „Care este scopul acestui paragraf?”. Pentru a raspunde la prima intrebare, recomanda-i sa reformuleze cu propriile cuvinte informatiile, iar pentru a raspunde la cea de-a doua, este nevoie sa se deduca scopul pe care l-a avut autorul scriind respectivul paragraf: sa sustina un anumit punct de vedere, sa aduca o noua perspectiva etc. Aceasta metoda este eficienta pentru a intelege mai bine textele nonliterare.
6. Chiar daca nu invata neaparat pentru un examen sau pentru o lucrare de control, ii poti sugera sa se gandeasca la intrebari de evaluare pornind de la cartea citita. Ce l-ar intreba un profesor pentru a verifica daca a citit cartea respectiva?
7. La finalul lecturii, ii poti cere sa iti povesteasca sau sa iti explice informatiile pe care le-a descoperit in cartea citita. Una dintre cele mai bune modalitati de a fixa in memorie informatiile noi este de a le prezenta altor persoane, care nu le cunosc.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
7 obiceiuri zilnice care ii ajuta pe copii sa inveteObiceiurile zilnice bune sunt cele care ii ajuta atat pe copii, cat si pe adulti sa aiba performante si sa se simta impliniti din toate punctele de vedere.
-
Anul Nou. Cinci obiceiuri noi de invatare pentru copilul tauInceputul anului nou poate fi o ocazie perfecta pentru a vorbi cu copilul tau despre felurile in care isi poate imbunatati rezultatele scolare. Iata cinci obiceiuri de invatare eficienta pe care le poate dezvolta in acest an.
-
Cum ii ajutam pe copii sa inteleaga textele cititeCum ii ajutam pe copii sa citeasca textele astfel incat sa inteleaga corect si complet semnificatia acestora.
Comentează:3 comentarii
-
Delia Lungu
24.08.2011 - 13:31
@Borja Dorina: Multumim pentru comentarii. Articolul de mai sus prezinta principiile lecturii active si se adreseaza parintilor care au copii in clasele V-VIII.
-
Borja Dorina
24.08.2011 - 13:00
Articolul de mai sus se adresează părinţilor , dar pare mai potrivit pentru cadrele didactice care pot folosi tehnicile de lectură prezentate în cadrul orelor de lectură suplimentară.
-
maria ilincescu
20.07.2011 - 08:00
Elevii vor fi indrumati sa citeasca singuri, astfel incat sa poata comenta continutul lor si sa faca unele insemnari pe caietul de lectura.Temele de lectura se refera la: povestiti continutul lecturii, cititi si alte povestiri din aceeasi carte, caracterizati personajele, selectati expresii frumoase(folositi-le in compunerile voastre),dati un alt curs povestirii;gasiti un alt sfarsit, imaginati-va o calatorie cu personajul povestirii,explicati titlul lucrarii,gasiti si alte titluri potrivite;
Vezi toate comentariileSeparat de acest material, noi am mai avut cateva incercari de a stimula interesul pentru lectura:
- prin campania din vara anului trecut "Ce carte citeste copilul in luna August" http://www.suntparinte.ro/ce-carte-citeste-copilul-in-august
- printr-o serie de materiale adresate parintilor "Cum sa cresti un cititor"
http://www.suntparinte.ro/comportament-si-educatie/71/1915-cum-sa-cresti-un-cititor
Asa cum bine ati spus "cartile se citesc cu sufletul", de aceea noi vom continua acest demers. Asteptam si de la dvs si de la orice cititor al site-ului idei care au functionat, sugestii, exemple de titluri de carti care au fost citite de copiii dvs. cu mare drag.
Dacă vreun părinte ar aplica aceste tehnici - care sunt prezentate aşa de steril - credeţi că va determina vreun copil să citească ? Ce vârstă să aibă copilul care să răspundă la întrebări de genul : " Ce transmite acest fragment ?" sau " Care este scopul acestui paragraf ? "
Ce va obţine părintele dacă va prelua ad litteram sfaturile date ? Cred că efectul va fi dezastruos .
La Focşani se organizează anual simpozionul " Un canon numit LECTURĂ ". Lectura chiar poate fi un canon mai ales pentru unii elevi , dar şi pentru părinţii şi profesorii lor.
Vă rog să vă puneţi în situaţia elevului care fuge de carte şi care este obligat şi la şcoală, şi acasă să lectureze . Spun obligat pentru că poate nici părinţii, nici profesorii nu i-au putut transmite dragostea pentru carte în general. Să nu fim absurzi şi să credem că dacă obligăm un copil să citească , el chiar o face din plăcere. Cărţile se citesc mai ales cu sufletul . Împrumutaţi-i puţin din sufletul vostru copilului pe care vrei să-l determini să citească şi el vă va răspunde cu aceeaşi monedă . Copiii nu sunt roboţi . Dacă descoperă în ochii, în glasul celui care-i vorbeşte despre carte un entuziasm de care să se molipsească, va citi fără să mai fie obligat. Munca aceasta este foarte grea. Părinţi, nu mai lăsaţi această sarcină doar în seama şcolii ! Gândiţi-vă că poate învăţătorul sau profesorul nu a putut capta atenţia tuturor celor 25-30 de elevi din clasă asupra unei cărţi prezentate.Acasă aveţi posibilitatea să vorbiţi în particular cu copilul vostru . Cine îl cunoaşte mai bine pe copilul vostru ? Cine îl influenţează mai mult ? O oră de lectură alături de copilul vostru este inestimabilă . Gândiţi-vă că dacă lecturaţi cu copilul vostru ,beneficiile sunt de ambele părţi. Eu am o fiică adolescentă care îmi spune că prin intermediul cărţilor are posibilitatea să trăiască odată cu personajele cărţii experienţe din care poate învăţa lucruri utile pentru viaţă . A conştientizat că dacă ar trăi ea cele povestite în carte ar suferi . Se bucură că poate să cunoască o parte a lumii prin intermediul cărţilor şi că ia contact cu realităţi dure, care ar marca-o dacă i s-ar întâmpla ei.